ICCJ. Decizia nr. 4376/2004. Civil. încuviintare executare silita. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4376
Dosar nr. 10006/2004
Şedinţa publică din 25 mai 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea pronunţată la data de 30 septembrie 2003, Judecătoria Iaşi a încuviinţat cererea de executare silită formulată de creditoarea Direcţia de Telecomunicaţii Iaşi considerând întrunite cerinţele art. 3731 C. proc. civ. cu referire la art. 331 şi urm. C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel debitorul E.D.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia civilă nr. 155 din 12 decembrie 2003 a anulat apelul debitorului ca netimbrat cu motivarea că, deşi legal citat, acesta nu s-a conformat obligaţiei de timbrare prevăzută de Legea nr. 146/1997 cu modificările ulterioare.
În termenul prevăzut de lege, debitorul E.D. a declarat recurs împotriva acestei ultime decizii criticând-o ca fiind nelegală.
Recurentul susţine în esenţă că la data de 12 decembrie 2003 s-a prezentat la sediul curţii de apel şi văzând că dosarul său figura penultimul pe lista de şedinţă, s-a deplasat la trezorerie pentru a achita taxele judiciare de timbru.
A revenit în momentul când s-au declarat închise dezbaterile, dar a depus cerere şi a anexat taxele de timbru datorate, aşa încât consideră nelegală Decizia prin care apelul i-a fost anulat ca netimbrat.
Din dezvoltarea motivelor de recurs, Curtea apreciază că este incident speţei cazul de clasare prevăzut de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Recursul declarat de debitor este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Verificând actele şi lucrările cauzei, se constată că la dosarul instanţei de apel se află cererea apelantului, înregistrată la data de 12 decembrie 2003 la registratură, prin care acesta a cerut ataşarea la dosar a chitanţei prin care dovedeşte plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar mobil.
Pe această cerere există menţiunea că a fost primită de completul de judecată la orele 1150, fără a se cunoaşte dacă la acea oră instanţa se pronunţase sau nu în cauză.
În acest context şi considerând că dovada plăţii taxei judiciare de timbru a fost la dispoziţia completului de judecată anterior pronunţării (după ridicarea şedinţei de judecată) se impunea aplicarea art. 151 C. proc. civ. referitoare la repunerea pe rol a pricinii şi nu judecarea şi anularea apelului ca netimbrat.
Aşa fiind, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) şi (5) C. proc. civ. va admite recursul debitorului, va casa Decizia instanţei de apel şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de debitorul E.D. împotriva deciziei civile nr. 155 din 12 decembrie 2003 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi instanţe în vederea rejudecării apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4369/2004. Civil. Contestatie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 4379/2004. Civil. Evacuare. Recurs → |
---|