ICCJ. Decizia nr. 4827/2004. Civil. Radiere intabulare drept de proprietate. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4827
Dosar nr. 20877/2004
Şedinţa publică din 3 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 6458 din 21 iunie 2004 a Judecătoriei Satul Mare, Biroul de Carte Funciară s-a respins cererea formulată de numiţii T.Z. şi T.I. privind radierea notării de proces pentru imobilul situat în Satul Mare, înscris în C.F. Satu Mare, cu nr. top. 3146/II.
În motivarea încheierii s-a reţinut că la B 11, în baza copiei acţiunii nr. 31579/2003 a CEDO Strasbourg, asupra imobilului, s-a notat procesul intentat de I.T. împotriva Statului Român; ca atare, numiţii T.Z. şi T.I. puteau să uzeze de căile de atac prevăzute de lege împotriva încheierilor de carte funciară. De asemenea, reţine prima instanţă, acţiunea denumită impropriu "memoriu", face obiectul dosarului nr. 31579/2003 şi chiar dacă s-a notat procesul, T. contra Statului Român pe imobilul proprietatea numiţilor T.O., acţiunea referindu-se la Decizia civilă nr. 90/R 2003 a Curţii de Apel Oradea, implică prin urmare tot ce este prevăzut în dispozitivul acesteia.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel, greşit intitulat recurs, petenţii T.Z. şi T.I. , criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică şi au solicitat schimbarea ei în sensul admiterii cererii lor şi în consecinţă, radierea de proces la C.E.D.O., sub B 11 din C.F. Satu Mare.
În motivarea apelului lor, părţile susţin că s-au judecat cu numiţii T. pentru imobilul din cauză şi în mod irevocabil s-a stabilit că ei sunt proprietatea acestui imobil. Cu toate acestea, biroul de carte funciară a notat în coala C.F. existenţa unui proces în legătură cu acest imobil, deoarece intimaţii I.T. şi T.C., au dat în judecată Statul Român la C.E.D.O. Acest imobil nu a făcut însă obiectul Legii nr. 112/1995 sau a Legii nr. 10/2001 ci a unei acţiuni în simulaţie, rezolvată irevocabil în favoarea lor, prin Decizia civilă nr. 90/R/2003 a Curţii de Apel Oradea şi din care rezultă că au cumpărat în mod legal acest imobil, prin act autentic.
Curtea de apel Oradea, prin Decizia civilă nr. 1013 din 14 octombrie 2004 a respins, ca nefondat apelul declarat de T.Z. şi T.I. , în contradictoriu cu intimaţii I.T. şi T.C., împotriva încheierii nr. 6458 din 21 iunie 2004 pe care o menţine în întregime.
Apelanţii T.Z. şi T.I. au fost obligaţi la 3.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimaţii I.T. şi T.C.
S-a motivat că România recunoscând Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi înregistrându-se la instanţa prevăzută de acea convenţie un litigiu cu Statul Român privind imobilul din prezentul litigiu în mod justificat, existenţa acestui litigiu a fost înscrisă în cartea funciară, fiind îndeplinite condiţiile cerute de art. 50 din Legea nr. 7/1996.
Aşa fiind, apelul de faţă se va respinge ca atare.
În baza art. 274 C. proc. civ., apelanţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către intimaţi.
Împotriva acestei decizii, în termen legal s-a declarat recurs de către T.Z. solicitând schimbarea, în totalitate a deciziei precum şi a încheierii nr. 6458 din 21 iunie 2004 a Judecătoriei Satu Mare, Biroul de Carte Funciară, în sensul respingerii cererii de notare în cartea funciară a procesului.
Atât instanţa de fond cât şi cea de apel au apreciat greşit că o astfel de notare este admisibilă. O astfel de apreciere duce la îngrădirea dreptului recurentului de proprietate. Procesul pe care intenţionează intimaţii să-l intenteze la C.E.D.O. nu-i conferă dreptul de a dispune de bunuri care nu-i aparţin legal. Sub un alt aspect, este de relevat că acest proces a fost intentat împotriva Statului Român şi nu a recurentului.
Recurenţii solicită admiterea recursului întrucât această notare îl împiedică să obţină o serie de credite bancare.
Recursul este nefondat.
Din dosar, rezultă existenţa litigiului dintre pârâţii–intimaţi şi Statul Român cu privire la imobilul în litigiu, pretins vândut, în mod abuziv recurentului şi soţiei acestuia. În această situaţie, corect, în C.F. a imobilului s-a făcut notarea acestui litigiu, pentru ca cel de-al treilea, care ar încheia eventuale convenţii, cu privire la imobilul în litigiu, să cunoască de existenţa litigiului respectiv.
În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul formulat de T.Z. ca nefondat, şi să-l respingă, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de petentul T.M. împotriva deciziei civile nr. 1013 din 10 octombrie 2004 a Curţii de Apel Oradea.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 5001/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4794/2004. Civil. Revendicare imobiliara.... → |
---|