ICCJ. Decizia nr. 5343/2004. Civil. încuviinţare silită. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5343
Dosar nr. 8784/2004
Şedinţa publică din 17 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 319 din 5 martie 2004, Curtea de Apel Timişoara a respins ca nefondat apelul declarat de debitorul G.C. împotriva încheierii din 25 septembrie 2003 a Judecătoriei Ineu, prin care s-a admis cererea creditorului Ş.P. şi s-a încuviinţat executarea silită a deciziei civile nr. 1369/2001 a Tribunalului Arad prin care debitorul G.C. a fost obligat la plata sumei de 17.639.000 lei şi la 3.000.000 lei onorariul executorului judecătoresc.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de apel a reţinut că procedura executării silite are un caracter formal, iar controlul judiciar se limitează la respectarea normelor de competenţă şi la aspectele ce ţin de forma titlului executor şi de exigibilitatea creanţei cu caracter cert şi lichid.
Instanţa a respins ca nefondată critica referitoare la încadrarea art. 3731 C. proc. civ., faţă de conţinutul adresei 81 în 23 septembrie 2003 care atestă că executorul a solicitat Judecătoriei Ineu, ca instanţă de executare încuviinţarea executării silite a deciziei nr. 1369/2001 a Tribunalului Arad, investită cu formulă executorie.
În motivarea recursului declarat împotriva deciziei nr. 319 din 5 martie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, G.C. arată că în speţă au fost înfrânte dispoziţiunile art. 3731 C. proc. civ. deoarece încuviinţarea executării poate fi cerută numai de executorul judecătoresc şi nu de creditor.
În al doilea rând recurentul nu există niciun impediment ca în cadrul procedurii de încuviinţare a executării să intervină şi o compensare a creanţei, putând astfel părţile de noi procese şi eforturi financiare.
Recursul este nefondat.
În speţă, creditorul Ş.P. s-a conformat exigenţelor cu caracter imperativ ale art. 3731 C. proc. civ. deoarece a solicitat încuviinţarea executării deciziei civile nr. 1369/2001 a Tribunalului Arad prin intermediul executorului judecătoresc, dovadă în acest sens fiind nu numai antetul executorului judecătoresc pe cerere dar şi adresa nr. 81 din 9 ianuarie 2004 care atestă că executorul a încercat executarea titlului în discuţie prin bună înţelegere.
Problema compensării creanţei creditorului Ş.P. cu o pretinsă creanţă pe care G.C. o are împotriva acestuia nu numai că este un aspect care se invocă pentru prima oară în recurs dar nici nu poate fi rezolvată pe calea procedurii necontencioase a încuviinţării executării debitorul poate contracara executarea deciziei nr. 1369/2001 a Tribunalului Arad, total sau parţial, prin solicitarea compensării numai în cadrul procedurii contencioase a contestaţiei la executare.
Pentru considerentele expuse mai sus, recursul declarat de G.C. va fi respins în temeiul art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul debitorului G.C. împotriva deciziei civile nr. 319 din 5 martie 2004 a Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5329/2004. Civil. Acţiune anulare act. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5293/2004. Civil → |
|---|
