ICCJ. Decizia nr. 5372/2004. Civil. Pretenţii + reziliere contr. închiriere + evacuare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5372
Dosar nr. 20329/2004
Şedinţa publică din 17 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
S.I. a declarat apel la 21 mai 2004 împotriva sentinţei civile nr. 3524 din 20 martie 2004 pe care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În fapt, prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 505/2004 a Judecătoriei Constanţa, reclamanta R.A.E.D.P.P. Constanţa a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S.I. obligarea acestuia la plata sumei de 4.804.745 lei reprezentând chirie restantă pentru perioada noiembrie 2002-noiembrie 2003 (2.909.542 lei) şi penalităţi de întârziere (1.895.203 lei), rezilierea contractului de închiriere nr. 8591 din 10 ianuarie 2001 şi evacuarea pârâtului din imobilul situat în Constanţa.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâtul ocupă spaţiul situat în Constanţa, în baza contractului de închiriere nr. 8591 din 10 ianuarie 2001, precum şi că pârâtul nu şi-a respectat obligaţia contractuală de plată a chiriei în perioada noiembrie 2002-noiembrie 2003, datorând astfel suma de 2.909.542 lei cu titlu de chirie şi penalităţi de întârziere, deşi a fost notificat în acest sens.
În drept s-au invocat dispoziţiile art. 969 C. civ., Legea nr. 114/1996 şi dreptul comun în materia locaţiunii.
Judecătoria Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 3524 din 29 martie 2004 a admis, în parte, acţiunea, în sensul că a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 8591/2001, evacuarea pârâtului din imobilul în litigiu şi a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata chiriei restante şi a penalităţilor de întârziere, ca rămasă fără obiect.
A respins cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca rămasă fără obiect.
Pentru a soluţiona astfel pricina, instanţa a reţinut că, în speţă, pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia contractuală de a plăti chiria pe o perioadă restantă cuprinsă între noiembrie 2002-noiembrie 2003, astfel încât datorează reclamantei chiria pe această perioadă, în sumă de 2.909.542 lei şi penalităţile de întârziere aferente în valoare de 1.895.203 lei, conform art. 8 alin. (2) din contract, precum şi faţă de 969 C. civ.
Având în vedere că pârâtul a achitat în întregime debitul, instanţa a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea acestuia la plata chiriei restante şi a penalităţilor de întârziere ca rămasă fără obiect.
Conform art. 24 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 114/1996 care constituie reglementarea cadru a raporturilor locative aplicabilă contractelor de închiriere având ca obiect o locuinţă şi art. 4 lit. b), prima liniuţă din contract, rezilierea contractului de închiriere intervine înainte de termenul stabilit; b) la cererea proprietarului, atunci când chiriaşul nu a achitat chiria cel puţin 3 luni consecutiv.
Faţă de situaţia expusă, prin prisma dispoziţiilor legale mai sus menţionate, instanţa a dispus rezilierea contractului de închiriere încheiat între părţi.
Având în vedere că rezilierea constă în desfiinţarea retroactivă a contractului şi repunerea părţilor în situaţia avută anterior, încheierii contractului, instanţa a dispus în temeiul art. 25 din Legea nr. 114/1996 şi a art. 6 din convenţia părţilor şi ca o consecinţă a rezilierii, evacuarea pârâtului S.I. din imobilul situat în Constanţa.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel pârâtul S.I.
Apelul pârâtului a fost admis prin Decizia civilă nr. 985 C din 27 septembrie 2004 a Curţii de Apel Constanţa, schimbându-se sentinţa, în tot, în sensul că s-a respins acţiunea.
Instanţa de control judiciar a reţinut că deşi bolnav, în momentul în care a fost notificat în legătură cu neplata chiriei, pârâtul a depus sumele de bani reprezentând chirie restantă, astfel că, de la 17 februarie 2004 până la primul termen de judecată, în faţa instanţei de fond, a achitat integral chiria.
În consecinţă, Curtea a apreciat că nu sunt întrunite condiţiile art. 24 lit. b) din Legea nr. 111/1986 şi admiţând apelul în baza art. 296 C. proc. civ., a schimbat sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii, ca nefondate.
Împotriva deciziei pronunţate în apel, a declarat recurs R.A.E.D.P.P. Constanţa susţinând că, în mod greşit, instanţa de apel a reţinut că "nu sunt întrunite condiţiile art. 24 lit. b) din Legea nr. 114/1996", motivat de faptul că intimatul-pârât deşi bolnav în urma notificării, a achitat parte din cuantumul chiriei restante, fără a avea în vedere că restanţa la chirie trena de mai bine de 10 luni.
În drept, se invocă art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se cere admiterea recursului, modificarea hotărârii în tot, în sensul respingerii apelului şi menţinerii dispoziţiilor hotărârii instanţei de fond.
Recursul este nefondat.
Chiar dacă, într-adevăr, pârâtul-intimat n-a respectat contractul, rămânând în urmă cu plata chiriei timp de 10 luni, în perioada septembrie 2002-iulie 2003, nu se poate trece cu vederea că în această perioadă a fost grav bolnav, că, a suferit un accident cerebral vascular, care l-a împiedicat să-şi exercite personal obligaţiile, delegându-l pe fiul său să-i plătească datoriile, acesta fiind vinovat, de plăţile de chirie, neonorate.
Coincidenţa perioadei de neplată a chiriei, cu perioada de boală şi în care s-a produs accidentul vascular, ca şi promptitudinea cu care intimatul a acţionat, în momentul notificării, plătit chiria restantă, penalizările de întârziere şi chiar cheltuielile de judecată arată că intimatul nu este un rău platnic şi că numai împrejurări legate de vârstă şi de stare precară de sănătate, de lipsa posibilităţii de deplasare, în care se află, l-au dus în situaţia de neexecutare întocmai a contractului de închiriere.
În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul declarat de R.A.E.D.P.P., ca nefondat, astfel că Decizia nr. 985/C din 27 septembrie 2004 a Curţii de Apel Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de R.A.E.D.P.P. Constanţa împotriva deciziei nr. 985 din 27 septembrie 2004 a Curţii de Apel Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5381/2004. Civil. Anulare certificat de... | ICCJ. Decizia nr. 5336/2004. Civil. Servitute de trecere. Recurs → |
|---|
