ICCJ. Decizia nr. 5454/2004. Civil

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr. 4279 din 12 noiembrie 2002, F.E., ș.a., salariați în calitate de personal auxiliar de specialitate în cadrul instanței menționate au chemat în judecată Ministerul Justiției și Tribunalul Tulcea în calitate de ordonatori de credite, pentru a fi obligați să le restituie la valoarea actualizată, sumele reținute din veniturile salariale lunare, cu titlu de contribuție pentru asigurările sociale de sănătate în procent de 7%, pentru timpul cuprins între 12 noiembrie 1999 - 31 martie 2001.

în susținerea acțiunii reclamanții au pretins în esență, că în condițiile asigurării legale a gratuității medicale pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate din cadrul autorității judecătorești conform prevederilor Legii nr. 92/1992, reținerea și calcularea contribuției lor la fondul de asigurări sociale de sănătate ar fi lipsită de temei legal.

Soluționând cauza în primă instanță prin sentința civilă nr. 116 din 29 ianuarie 2003, Tribunalul Tulcea, a admis acțiunea principală precum și cererile de chemare în garanție introduse de pârâți împotriva C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. și C.N.A.S. cu consecința obligării pârâților în solidar cu chemații în garanție la restituirea sumelor reținute din salariile reclamanților cu începere de la 1 ianuarie 2000 până la 31 martie 2001, cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 modificată prin Legea nr. 145/1997, magistrații în activitate sau pensionari, precum și personalul auxiliar în funcții de specialitate împreună cu soțul, soția și copiii aflați în întreținerea acestora, beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, așa încât reținerile efectuate cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate sunt lipsite de temei legal.

Hotărârea instanței de fond a fost confirmată prin decizia nr. 395 C din 9 aprilie 2003, de către Curtea de Apel Constanța, care pentru aceleași considerente de fapt și drept a respins recursurile declarate de Ministerul Justiției, C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. și C.N.A.S.

Invocând încălcarea esențială a legii cu consecința soluționării greșite a fondului litigiului dintre părți, Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat în termenul și cu respectarea cerințelor procedurale, recursul în anulare de față, solicitând casarea hotărârilor pronunțate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin recursul în anulare s-a arătat astfel că instanțele au nesocotit prevederile Legii nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate care prevăd expres care sunt persoanele scutite de plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, cât și cele cuprinse în Normele Comune nr. 318 PB/64/807C/1999 emise de Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție în aplicarea H.G. nr. 409/1998 referitoare la condițiile de acordare a asistenței medicale gratuite pentru magistrați, personalul auxiliar de specialitate și membrii de familie ai acestora.

Recursul în anulare este fondat.

în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 145/1997 în vigoare la data ivirii litigiului, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează descentralizat pe baza principiului solidarității și al subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor.

Potrivit art. 4 alin. (2) din legea menționată, toate persoanele supuse asigurării, respectiv cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și cetățenii străini ori apatrizii care au reședința în România sunt obligate să plătească lunar o contribuție pentru asigurările sociale de sănătate în cuantumul arătat în art. 52, anume 7% din venitul brut.

De la normele legale cu aplicabilitate generală mai sus menționate, prin dispozițiile art. 6 și art. 55 din Legea nr. 145/1997 au fost explicit și limitativ exceptate persoanele care beneficiază de asigurări de sănătate fără plata contribuției, precum și cele scutite temporar de plata contribuției, printre acestea nefiind prevăzute cele încadrate în calitate de magistrat sau personal auxiliar de specialitate în cadrul autorității judecătorești.

De altfel, acest fapt rezultă și din cele convenite cu putere obligatorie în domeniu între Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție prin "Normele Comune" nr. 318/PB/64/807/C/1999 emise în aplicarea H.G. nr. 409/1998 privind condițiile de acordare a asistenței medicale prevăzute în art. 99 din Legea nr. 92/1992 modificată prin Legea nr. 145/1997 și prin care magistrații în funcție sau pensionarii, cât și personalul auxiliar de specialitate și membrii familiilor acestora, nu au fost scutiți de plata contribuției lunare bănești pentru asigurările sociale de sănătate, consacrându-se dimpotrivă condiția acordării gratuităților, de dovada plății primei lunare de 7% din venitul lunar brut.

Așa fiind, recursul în anulare a fost admis.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5454/2004. Civil