ICCJ. Decizia nr. 560/2004. Civil. Revendicare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 560.
Dosar nr. 7188/2004
Şedinţa publică din 14 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 422/F din 25 iunie 2003 Tribunalul Bucureşti, secţia a V – a civilă, a respins ca prematură acţiunea civilă introdusă de reclamantul C.N.G. împotriva Primăriei Municipiului Bucureşti având ca obiect restituirea terenului în suprafaţă de 149,71 mp situat în Bucureşti, preluată abuziv de stat.
Motivând sentinţa, prima instanţă a reţinut că, în scopul obţinerii retrocedării terenului în natură, reclamantul a notificat pe pârâtă conform procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 10/2001 şi, cu toate că nu a primit răspuns la notificare, a introdus acţiunea de faţă invocând prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, ceea ce o face să fie prematură, reclamantul având posibilitatea fie de a contesta dispoziţia privind modul de soluţionare a notificării, fie de a cere justiţiei obligarea pârâtei să răspundă notificării.
Reclamantul a declarat apel susţinând că pârâta nu numai că nu a răspuns notificării, dar nici nu a înregistrat-o.
Prin Decizia civilă nr. 492 din 12 noiembrie 2003 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV – a civilă, a admis apelul şi a schimbat în tot sentinţa primei instanţe în sensul că a respins acţiunea pentru lipsa legitimării procesuale active a reclamantului.
Pentru a decide astfel instanţa de apel a calificat cererea cu care reclamantul a investit prima instanţă drept o acţiune în revendicare şi, constatând că imobilul revendicat a trecut în proprietatea statului din coproprietatea lui C.N., al cărui moştenitor este reclamantul, şi C.R., care are alţi doi moştenitori, a statuat că acţiunea introdusă numai de către reclamant încalcă regula unanimităţii de coproprietari, ceea ce o face inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul C.G. precizând că a investit instanţele de judecată cu o cerere al cărei temei derivă din Legea nr. 10/2001 şi că nu există persoane care să fi cerut retrocedarea în natură a terenului în temeiul aceleiaşi legi, solicitând instanţei de recurs să judece fondul pricinii şi să admită acţiunea obligând pe pârâtă să-i restituie terenul.
Recursul este întemeiat în limitele care urmează.
Deşi neîncadrate în drept, susţinerile recursului corespund cazului de casare prevăzute de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
Într-adevăr, aşa cum rezultă din cererea adresată instanţei de judecată la data de 11 februarie 2002, reclamantul a cerut obligarea pârâtei de a-i restitui imobilul preluat abuziv de stat, indicând ca temei de drept al acţiunii dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 şi motivând cererea prin faptul că pârâta nu a rezolvat notificarea pe care i-a adresat-o în temeiul aceleiaşi legi.
Instanţa de apel a calificat din oficiu cererea ca fiind o acţiune civilă de drept comun, schimbând astfel înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acţiunii, ceea ce constituie caz de casare potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ. cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel în vederea judecării ei în limitele şi potrivit investirii date de reclamant, cu observaţia că regula unanimităţii avută în vedere de către instanţa de apel nu este aplicabilă cererilor formulate în aplicarea Legii nr. 10/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul C.G. împotriva deciziei nr. 492 din 12 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV – a civilă, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecarea apelului, aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 559/2004. Civil. Conflict negativ de... | ICCJ. Decizia nr. 5601/2004. Civil. LG. 10/2001. Recurs → |
|---|
