ICCJ. Decizia nr. 564/2004. Civil. Actiune pauliana. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 564.
Dosar nr. 21349 /2004
Şedinţa publică din 27 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 2 februarie 2004, reclamanţii P.V., C.C., C.T., C.G. şi C.V. au chemat în judecată pârâţii T.C. şi T.O., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, instanţa de judecată să dispună desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1337 al B.N.P. I.C. la data de 15 iulie 2002, ca fiind întocmit în frauda drepturilor lor de creditori ai pârâtei, cu consecinţa revenirii imobilului în posesia vânzătorului.
În motivarea cererii reclamanţii au arătat că au calitatea de creditori ai pârâtei T.C.
Ştiindu-se urmărită, pârâta menţionată a înstrăinat imobilul constând în casă şi anexe pârâtului T.N.
Prin această înstrăinare, reclamanţii au suferit un prejudiciu, datorită faptului că pârâta şi-a provocat starea de insolvabilitate, cu ştiinţa pârâtului-cumpărător.
Pârâţii au făcut dovada consemnării la CEC a sumelor stabilite prin sentinţa nr. 4081 din 29 octombrie 1996 a Judecătoriei Rădăuţi, invocată de reclamanţi, cu titlu de sulte. Şi au susţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 975 C. civ.
Prin sentinţa nr. 851 din 26 martie 2004, Judecătoria Rădăuţi a respins acţiunea, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin sentinţa nr. 4081 din 29 octombrie 1996, Judecătoria Rădăuţi a atribuit pârâtei T.C., printre altele, imobilul care face obiectul contractului de vânzare-cumpărare a cărui desfiinţare se cere, fiind obligată să achite reclamanţilor suma de 12.213.325 lei cu titlu de sultă.
După rămânerea irevocabilă a hotărârii de partaj menţionată, pârâţii au încheiat contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra casei şi anexelor acesteia.
În octombrie 2002, pârâtul T. a consemnat la CEC, pe numele creditorilor C.Ş., C.S. şi P.V. sumele la care a fost obligată pârâta T.C. cu titlu de sultă.
Ca atare, reclamanţii nu au făcut dovada că prin încheierea acestui contract de vânzare-cumpărare, debitoarea T.C. şi-a mărit starea de insolvabilitate. Astfel, prin hotărârea de partaj acesteia i-au fost atribuite şi alte bunuri, iar în cauză nu s-a făcut dovada că acestea ar fi fost înstrăinate.
În fine, nici complicitatea la fraudă nu a fost dovedită.
Faptul că reclamanţii nu sunt de acord cu suma la care a fost obligată pârâta T.C. nu are relevanţă în cauză şi nu constituie motiv pentru desfiinţarea contractului, aceştia având posibilitatea să solicite actualizarea acesteia.
Împotriva hotărârii primei instanţe reclamanţii au declarat apel, pe care nu l-au motivat.
Curtea de Apel Suceava, secţia civilă, prin Decizia nr. 2455 din 22 septembrie 2004, a respins apelul ca, nefondat.
S-a reţinut că, nefiind dovedită îndeplinirea condiţiilor acţiunii pauliene, în mod legal acţiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei din urmă hotărâri reclamanţii au declarat recurs, fără a invoca nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În motivarea recursului reclamanţii au reiterat susţinerile făcute prin cererea de chemare în judecată.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Declarând recurs, reclamanţii nu au formulat critici cu privire la hotărârea atacată.
Totodată, aceştia nu au formulat nici critici susceptibile a fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
De altfel, nemotivând apelul, eventualele motive de nelegalitate privind controlul judiciar al hotărârii primei instanţe nici nu ar fi putut fi examinate omisso medio.
Din actele dosarului rezultă că sunt întrunite condiţiile acţiunii pauliene, hotărârea primei instanţe fiind susţinută de materialul probator administrat.
Ca atare, respingând apelurile declarate de reclamanţi împotriva hotărârii primei instanţe a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, nesupusă nici unuia din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În consecinţă, Curtea va respinge recursul declarat de reclamanţi, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de toţi reclamanţii împotriva deciziei nr. 2455 din 22 septembrie 2004 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5659/2004. Civil. Anulare încheiere... | ICCJ. Decizia nr. 5639/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
