ICCJ. Decizia nr. 6161/2004. Civil. Conflict munca. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6161
Dosar nr. 445/2004
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Maramureş la data de 6 august 2002 reclamantul Z.V. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Justiţiei, ordonator principal de credite şi Tribunalul Maramureş, ordonator secundar de credite solicitând obligarea acestora la restituirea sumelor încasate prin reţinerea nelegală a procentului de 7% din salariu, cu titlu de primă pentru asigurări de sănătate pe perioada 1 ianuarie 2000 – 1 martie 2001, cu aplicarea coeficientului de inflaţie la data efectivă a plăţii.
În motivarea cererii reclamantul a arătat, că actele normative în vigoare în perioada menţionată, respectiv Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească şi HG nr. 409/1998 au instituit gratuitatea asigurării medicale pentru magistraţi şi personalul auxiliar de specialitate şi că aceste acte normative cu caracter special, au aplicare obligatorie şi prioritară faţă de Legea nr. 145/1997 privind asistenţa medicală, lege generală care nu abrogă dispoziţiile legii speciale.
Sesizat cu soluţionarea cauzei Tribunalul Maramureş, secţia civilă prin sentinţa nr. 954 din 22 noiembrie 2002 a admis cererea formulată de reclamant împotriva pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Maramureş şi în consecinţă, a obligat pârâţii să plătească reclamantului suma reţinută în procent de 7% din salariu reprezentând contribuţia de asigurare socială de sănătate pe perioada 1 ianuarie 2000 – 1 martie 2001 cu aplicarea coeficientului de inflaţie de la data reţinerii până la data executării hotărârii.
Soluţia a fost confirmată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, care prin Decizia nr. 602 din 8 aprilie 2003 a respins, ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei.
În conformitate cu prevederile art. 27 lit. f) din Legea nr. 92/1992 şi ale art. 330 pct. 2 C. proc. civ. Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în anulare împotriva hotărârilor menţionate arătând că au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond.
S-a susţinut în esenţă, că prin soluţiile pronunţate, instanţele au încălcat prevederile Legii nr. 145/1997 a asigurărilor sociale de sănătate, respectiv art. 1 alin. (2), art. 4, art. 6, art. 52 şi art. 55 din care rezultă că magistraţii şi personalul auxiliar nu fac parte din categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei băneşti lunare pentru asigurările sociale de sănătate.
Recursul în anulare este fondat.
În conformitate cu prevederile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, cu modificările şi completările ulterioare, magistraţii în activitate sau pensionarii precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze. Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor, prevede alin. (2), se stabilesc prin hotărâre de guvern. În acest sens a fost emisă HG nr. 409/1998 care în art. 1 a prevăzut că personalul menţionat, beneficiază în mod gratuit de servicii de asistenţă medicală, de medicamente şi proteze, în condiţiile Legii nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate.
Această gratuitate de care beneficiază magistraţii şi personalul auxiliar în temeiul Legii nr. 92/1992 modificată şi completată nu presupune scutirea de plată a contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate.
Într-adevăr gratuităţile prevăzute de Legea nr. 92/1992 în art. 99 (pentru magistraţi) şi art. 141 (pentru personalul auxiliar), se acordă numai în condiţiile cuprinse în Legea nr. 145/1997 care, la art. 1 alin. (2) şi art. 4 instituie regula generală a obligativităţii asigurării.
De la această regulă generală obligatorie sunt excepţiile privitoare la persoanele scutite de plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, prevăzute în art. 6 şi art. 55 din Legea nr. 145/1997.
În conformitate cu art. 52 din lege persoana asigurată, are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările sociale de sănătate, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 6 şi art. 55.
Cum, magistraţii şi celălalt personal prevăzut de Legea 92/1992 nu sunt menţionaţi printre persoanele exceptate de la plata acestei contribuţii, se constată că, numai printr-o greşită aplicare a prevederilor legale tribunalul a admis acţiunea reclamantului, soluţie confirmată de curtea de apel.
În consecinţă, recursul în anulare urmează a fi admis, hotărârile pronunţate în cauză, urmează a fi casate şi în fond, a fi respinsă acţiunea reclamantului ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei nr. 602 din 8 aprilie 2003 a Curţii de Apel Cluj, precum şi sentinţei civile nr. 954 din 22 noiembrie 2002 a Tribunalului Maramureş pe care le casează şi respinge ca nefondată acţiunea reclamantului Z.V.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6173/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6162/2004. Civil. Rectificare act stare... → |
|---|
