ICCJ. Decizia nr. 6162/2004. Civil. Rectificare act stare civila. Recurs în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6162
Dosar nr. 449/2004
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 13 octombrie 2000 la Judecătoria Fălticeni, judeţul Suceava şi precizată la termenul din 15 ianuarie 2001, dosar nr. 3053/2000, reclamantul A.G. a solicitat în contradictoriu cu Primăria Comunei Slatina, judeţul Suceava, rectificarea actului de naştere nr. 10 din 12 ianuarie 1914 al mamei sale, M.Z., în sensul că, la rubrica „prenumele mamei" nou-născutului să se scrie R. şi nu A., cum este menţionat în prezent.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pe numele corect al bunicii sale era R., însă, pe actul de naştere al mamei sale, acesta a fost trecută greşit, ca fiind A.
La data de 9 noiembrie 2000, O.E.L. a formulat cerere de intervenţie în nume propriu, solicitând respingerea cererii de rectificare a actului de stare civilă, formulată de reclamant.
Se susţine în cererea de intervenţie faptul că M.R. a avut un fiu, M.N., decedat fără moştenitori în linie directă, iar reclamantul urmăreşte, prin rectificarea actelor de stare civilă, să-şi poată dovedi calitatea de moştenitor al acestui defunct, încălcând dreptul de moştenire al tatălui intervenientei, B.T.
Se mai precizează şi faptul că M.R., mama lui M.N. şi M.A., bunica reclamantului şi mama Z.M.– căsătorită AL. – sunt două persoane diferite.
Prin sentinţa civilă nr. 1588 din 30 septembrie 2002, Judecătoria Fălticeni a admis acţiunea principală şi a dispus rectificarea actului de naştere nr. 10 din 12 ianuarie 1914 al numitei M. în sensul că la rubrica „prenumele mamei" se va înscrie R., în loc de A.; a respins cererea de intervenţie.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prenumele corect al bunicii reclamantului era R. şi nu A., lucru ce rezultă din cercetările efectuate de Poliţia Slatina.
Prin Decizia civilă nr. 119 din 14 februarie 2003, Tribunalul Suceava a admis recursul intervenientei şi a modificat sentinţa civilă nr. 1588 din 30 septembrie 2002 în sensul respingerii ca nefondată, a cererii formulată de A.G.
Pentru a hotărî astfel instanţa de control judiciar a reţinut că actele de stare civilă ale celor două persoane, A.A. (bunica reclamantului) şi A.R. (mama lui N.M.) se deosebesc în sensul că acestea sunt persoane diferite.
În conformitate cu prevederile art. 27 lit. f) din Legea nr. 92/1992 şi art. 330 pct. 2 C. proc. civ., în vigoare la data când hotărârile judecătoreşti au devenit irevocabile, şi art. II alin. (3) din OUG nr. 52 din 25 iunie 2003, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în anulare împotriva deciziei civile nr. 119 din 14 februarie 2003 a Tribunalului Suceava, pentru vădită netemeinicie, deoarece:
- din cercetările efectuate de organele de poliţie din comuna Slatina, judeţul Suceava, rezultă că în perioada 1876-1878 în registrele de naştere ale comunei Baia, nu a fost înregistrată naşterea vreunui copil cu numele A.A.; că în registrele respective figurează ca născută o singură persoană cu numele A.R., la data de 31 august 1875;
- din declaraţiile martorilor audiaţi de instanţa de fond, rezultă că bunica reclamantului s-a numit R. şi a avut 6 copii, printre care Z., mama reclamantului şi defunctul M.N., la care se referă intervenienta.
Recursul în anulare este nefondat.
Din certificatul de naştere nr. 759062 din 6 august 1952, dosar 3053/2000 al Judecătoriei Fălticeni ataşat la dosarul cauzei, rezultă că M.Z., născută la 12 ianuarie 1914 este fiica lui M.I. de 42 ani şi M.A. de 37 ani, deci A. s-a născut în anul 1877.
Intimatul A.G .s-a născut la 10 aprilie 1940, fiind fiul lui A.G., de 30 ani şi A.Z. de 26 ani, dosar 3053/2000 al Judecătoriei Fălticeni.
Din certificatul de căsătorie nr. 673919 din 14 februarie 1937, din dosarul mai sus enunţat, rezultă că A.G. s-a căsătorit cu M.Z. cu precizarea că M.Z. s-a născut la data de 11 ianuarie 1914, în timp ce M.Z. a lui I. şi A. este născută la data de 12 ianuarie 1914.
Prin urmare, bunica maternă a lui A.G. nu este fiica lui A.R., aceasta cu atât mai mult cu cât A.R. s-a căsătorit în 1901, dosarul mai sus enunţat, cu M.E., în timp ce M.Z. este fiica lui I.
Înscrisurile enunţate mai sus nu sunt de natură să confirme cele susţinute în recursul în anulare în sensul că M.A. este una şi aceeaşi persoană cu A.R.
Declaraţiile martorilor despre care se face vorbire în cuprinsul recursului în anulare, sunt în contradicţie în raport cu actele de stare civilă prezentate în instanţă de părţi, cum de altfel, sunt contradictorii şi cercetările făcute de organele de poliţie vis-a-vis de celelalte probe existente la dosarul cauzei.
Pentru toate aceste considerente Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că recursul în anulare nu este fondat şi va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei nr. 119 din 14 februarie 2003 a Tribunalului Suceava, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 6161/2004. Civil. Conflict munca. Recurs în... | ICCJ. Decizia nr. 6137/2004. Civil → |
---|