ICCJ. Decizia nr. 6180/2004. Civil. Contestatie Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6180
Dosar nr. 9330/2004
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2004
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la 24 ianuarie 2003 reclamanţii R.Z., V.N., B.S., K.J. şi G.A. au chemat în judecată, în temeiul Legii nr. 10/2001 Consiliul judeţean Mureş pentru:
- anularea dispoziţiei nr. 231 din 16 decembrie 2002 a Consiliului judeţean Mureş;
- restituirea în natură a imobilului situat în Târgu-Mureş, înscris în C.F. 618 Târgu-Mureş, nr. top 1065, 1066/1.
- în subsidiar restituirea în natură a cotei aferente dreptului de moştenire după defunctul R.F. şi anume cota de 2/3 pentru petenţii V.N., B.S., K.J. şi G.A. şi cota de ⅓ pentru petenta R.Z.
În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că sunt moştenitorii legali ai defunctului R.F. proprietarul imobilului revendicat.
Imobilul a fost preluat abuziv, fără titlu, în proprietatea statului.
Consiliul judeţean Mureş a respins cererea lor de revendicare în natură pe motiv că în cauză se aplică art. 16 pct. 1 din Legea nr. 10/2001, în acel imobil funcţionând Ansamblul Artistic Mureş.
Această interpretare a Legii nr. 10/2001, afirmă în acţiune reclamanţii, este greşită întrucât art. 16 nu se aplică în situaţia preluării fără titlu. Reclamanţii au obţinut o hotărâre judecătorească nr. 8150/1999 a Judecătoriei Târgu-Mureş, menţinută prin Decizia civilă nr. 1142/2000 a Tribunalului Mureş prin care se confirmă că imobilul a trecut în proprietatea statului fără titlu valabil.
Reclamanţii au mai arătat că nu tot imobilul a fost dat în folosinţa ansamblului artistic iar partea ce o ocupă ansamblul nu este destinată unei activităţi de interes public, ci unei activităţi comerciale.
Tribunalul Mureş prin sentinţa civilă nr. 422 din 21 mai 2003, a respins ca nefondată cererea constatând că în cauză se aplică dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, foştii proprietari urmând să beneficieze de măsuri reparatorii prin echivalent.
S-a mai arătat că nu mai are importanţă dacă imobilul a trecut la stat cu sau fără titlu, de vreme ce au apărut schimbări, în reglementarea acestei dispoziţii, prin OUG nr. 184/2002.
Nu au fost reţinute susţinerile reclamanţilor în sensul că în cauză ar fi aplicabil art. 16 din Legea nr. 10/2001 în forma sa iniţială deoarece acţiunea a fost înregistrată la instanţă la 24 ianuarie 2003, când Legea nr. 10/2001 era deja modificată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta arătând că este greşită aplicarea dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 10/2001, pentru că la data intrării în vigoare a acestei legi imobilul nu era ocupat de Ansamblul Artistic, iar modificările aduse Legii nr. 10/2001 de OUG nr. 184/2002 nu sunt relevante în cauză pentru că dreptul de a solicita restituirea imobilului se apreciază la data formulării notificării şi nu a acţiunii.
Curtea de apel Târgu-Mureş prin Decizia nr. 156A din 4 noiembrie 2003, a respins ca nefondat apelul.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001 modificată prin OUG nr. 184/2002 sunt aplicabile, deoarece imobilul face parte din domeniul public.
S-a mai arătat că nici data la care s-a făcut cererea de restituire a imobilului nu mai este relevantă pentru modificarea stării de fapt deoarece imobilul a fost cuprins în domeniul public prin Hotărârea Consiliului Judeţean Mureş nr. 48 din 16 septembrie 1999 astfel încât HG nr. 964/2002 nu a făcut decât să consfinţească schimbarea de regim juridic al unor categorii de bunuri, printre care şi imobilul în litigiu. S-a mai reţinut relevant faptul că imobilul a fost trecut în administrarea „pârâtei de rând II", prin Hotărârea Consiliului Mureş nr. 43/2002 abia la 27 august 2002, ulterior notificării în condiţiile în care regimul juridic al acestui imobil era deja clarificat la acea dată.
Soluţia curţii de apel a fost atacată de reclamanţi cu recurs. Aceştia au criticat hotărârea pentru motivele cuprinse în art. 304 pct. 9, 10 şi 7 C. proc. civ.
În esenţă, s-a arătat că s-au interpretat greşit dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001 sub mai multe aspecte:
- OUG nr. 184/2002 nu a modificat alin. (1) şi (2) al art. 16 iar de altfel modificările aduse acestui articol nu mai sunt în prezent în vigoare;
- nu s-a analizat dacă imobilul a trecut cu sau fără titlu în patrimoniul statului şi mai ales dacă la momentul apariţiei Legii nr. 10/2001 imobilul era sau nu ocupat, lucru esenţial pentru rezolvarea cauzei;
- s-a confundat hotărârea de guvern ce trebuie dată în temeiul Legii nr. 10/2001 conform dispoziţiilor art. 16 alin. (2) cu HG nr. 964/2002 act normativ dat în baza şi aplicarea Legii nr. 213/1998, deci în baza unei alte legi decât cea care reglementează raportul juridic din cauză;
Un alt motiv de recurs s-a axat pe împrejurarea că instanţa nu a analizat probele propuse în apărare de reclamanţi şi anume modificarea făcută pentru revendicarea în natură a imobilului în temeiul Legii nr. 10/2001 şi nici cu privire la împrejurarea dedusă din dosarele ataşate (525/2001 al Judecătoriei Târgu-Mureş şi respectiv nr. 3881/2001 al Tribunalului Mureş).
În sfârşit, recurenţii au mai arătată că Decizia curţii de apel este nemotivată câtă vreme nu se referă la analiza făcută în motivele de apel, sub aspectul criticilor formulate, aplicarea art. 16 din Legea nr. 10/2001 şi situaţia dedusă din rezolvarea dosarelor ataşate.
Recursul este fondat pentru motivele ce urmează:
Instanţele au stabilit că în cauză se aplică dispoziţiile art. 16 în varianta modificată de OUG nr. 184/2002 fără să se raporteze la situaţia concretă de fapt cu privire la imobil, şi fără să observe dacă au fost respectate toate condiţiile impuse de dispoziţiile acestei prevederi legale.
Consiliul Judeţean Mureş prin dispoziţia nr. 231 din 16 decembrie 2002 a respins cererea de restituire în natură făcută prin notificarea nr. 661/2001 pentru două considerente. Imobilul aparţine domeniului public, fiind dat în administrarea unei instituţii de cultură, Ansamblul Artistic de Profesionişti „Mureşul" pe de o parte, iar pe de altă parte reclamanţii au primit despăgubiri băneşti pentru imobilul solicitat conform dispoziţiilor Hotărârii nr. 743 din 9 februarie 1998 şi nr. 1171 din 22 noiembrie 2000, de Comisiile de aplicare a Legii nr. 112/1995.
Instanţele s-au limitat să respingă acţiunea faţă de modificările aduse art. 16 din Legea nr. 10/2001 prin OUG nr. 184/2002, fără a stabili împrejurările concrete ale situaţiei de drept şi fapt a imobilului revendicat pentru a-şi întemeia, potrivit criteriilor prevederilor art. 16, hotărârile în sensul că acest articol se aplică speţei.
Aceasta cu atât mai mult cu cât dispoziţiile OUG nr. 184/2002, cât priveşte modificările aduse art. 16 din Legea nr. 10/2001 au avut o arie limitată de aplicare.
Modificarea operată de OUG nr. 184/2002 a apărut la 18 decembrie 2002 (data publicării Ordonanţei în Monitorul Oficial), deci după introducerea acţiunii şi a fost în vigoare până la 25 martie 2004 când a fost publicată Legea nr. 48/2004 prin care această modificare a fost înlăturată, prin abrogare.
Se impune aşadar administrarea de probe, în vederea stabilirii situaţiei juridice a imobilului la data apariţiei Legii nr. 10/2001, lege în temeiul căreia se cere restituirea.
Instanţele nu au analizat şi nu s-au pronunţat asupra probelor solicitate de reclamanţi chiar prin petitul acţiunii, situaţia de fapt şi de drept rezultând din dosarele nr. 525/2001 şi, respectiv, nr. 1645/2000 ataşate cauzei (despre care recurenţii au susţinut că au dispărut din dosar pe parcursul soluţionării acestuia). In aceste dosare s-au pronunţat soluţii cu privire la acelaşi imobil, în temeiul Legii nr. 112/1995. Se impunea o asemenea analiză şi din perspectiva dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 10/2001.
Pentru considerentele arătate urmează a se admite recursul şi a se casa Decizia curţii de apel cu trimiterea dosarului spre rejudecarea apelului, ocazie cu care instanţa va administra şi analiza probe pentru a stabili natura juridică a preluării imobilului de către stat, situaţia de drept şi de fapt a imobilului la data apariţiei Legii nr. 10/2001 (dacă era ocupat şi de cine), succesiunea în timp a cererilor formulate în legătură cu acest imobil de către reclamanţi şi incidenţa lor asupra soluţionării prezentei cereri.
PENTRU ACESTE MOTIVE.
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat reclamanţii R.Z., V.N., B.S., K.J. şi G.A. împotriva deciziei nr. 156//A din 4 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Târgu-Mureş pe care o casează.
Trimite cauza aceleiaşi instanţe prentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6205/2004. Civil. Stabilirea competenţei | ICCJ. Decizia nr. 618/2004. Civil. Anulare dispozitie. Recurs → |
|---|
