ICCJ. Decizia nr. 6184/2004. Civil. Uzucapiune. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6184
Dosar nr. 9393/2004
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2004
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mediaş la 2 octombrie 2003 reclamanţii V.A. şi V.V. au solicitat să se constate că au dobândit ca bun comun prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra terenului înscris în C.F. 1271 Ighişul Nou, nr. top. 81/2 grădină intravilan în suprafaţă de 180 mp şi să se dispună înscrierea în C.F. a acestui drept. Au mai solicitat că Primăria să numească un curator litis pentru proprietara terenului, H.M., decedată fără urmaşi.
în motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că folosesc terenul situat în strada B. din 11 octombrie 1953, de când s-au căsătorit, la data când au luat în posesie terenului, proprietara acestuia H.M. era decedată de foarte multă vreme, iar la momentul acţiunii, trecând peste 60 de ani de la decesul proprietarului, ei se bucură de împlinirea termenului de uzucapiune.
La 15 octombrie 2003 reclamanţii au precizat acţiunea în sensul că terenul uzucapat este de 475 mp şi nu 180 mp cum s-a trecut iniţial în acţiune iar ulterior acţiunea a fost completată şi cu o cerere de a se constata că pe suprafaţa de teren pe care au uzucapat-o au ridicat o construcţie compusă din patru camere cu dependinţe şi anexe şi pentru care doresc înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară.
În cauză prin dispoziţia nr. 782/2003 a primarului municipiului Mediaş a fost numită P.M. curator litis pe seama moştenitorilor pârâtei H.M., pentru a reprezenta interesele acesteia în proces.
Judecătoria Mediaş, prin sentinţa civilă nr. 3250 din 10 noiembrie 2003 a respins acţiunea pentru lipsa capacităţii de folosinţă a pârâtei H.M.
S-a reţinut că persoanele moarte nu pot fi reprezentate şi nici moştenitorii necunoscuţi, cum este cazul în speţă.
Curtea de Apel Alba Iulia prin Decizia nr. 248A din 19 februarie 2004 a respins ca nefondat apelul reclamanţilor.
Critica a privit împrejurarea că minuta sentinţei nu menţionează faptul că soluţia s-a pronunţat în şedinţă publică de către preşedinte, ceea ce atrage nulitatea absolută a hotărârii.
Un alt motiv de apel s-a referit la greşita soluţie a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei în lipsa oricărei dovezi că aceasta ar fi decedat şi omisiunea instanţei de a se primite asupra precizării de acţiune.
Apelul a fost respins constatându-se că pe lângă împrejurarea că nulitatea invocată nu face parte dintre nulităţile absolute ea nu a fost dovedită iar partea nu a făcut dovada că i s-a produs vreo vătămare.
Nici celelalte critici nu au fost primite faţă de împrejurarea că prin însăşi acţiunea formulată reclamanţii au indicat decesul pârâtei.
S-a constatat de asemenea că prin respingerea acţiunii reclamanţii nu-şi văd închisă calea de valorificare a dreptului pretins asupra bunului împotriva moştenitorilor.
Împotriva acestei soluţii reclamanţii au declarat recurs invocând nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. combinat cu art. 1847 C. civ., art. 152 lit. e) C. fam., art. 3 C. civ. şi art. 6 din Convenţia Europeană a Dreptului Omului, precum şi art. 304 pct. 5 referitor la art. 258 alin. (2) C. proc. civ.
Au fost reluate în fapt criticile din apel cu privire la împrejurarea că în cauză nu s-au făcut dovezi cu privire la decesul numitei H.M., la legalitatea curatoarei, la greşita apreciere că nu ar fi întrunit în cauză condiţiile prevăzute pentru a uzucapa, precum şi la lipsa menţiunii că minuta s-a pronunţat în şedinţa publică de preşedinte.
Recursul este nefondat.
Instanţele au soluţionat cererea în conformitate cu normele de procedură civilă. Au constatat că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 112 C. proc. civ. pentru chemarea în judecată şi au invocat din oficiu excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtei H.M. despre care chiar în acţiune reclamanţii au indicat că este decedată.
În mod corect au constatat că nu pot fi chemate în judecată persoane decedate în nume propriu, cât priveşte aşa numita numire a unui curator litis pe „seama moştenitorilor numitei H.M. până la apariţia acestora în proces", măsura a fost fără îndoială ilegală în raport de datele speţei.
Art. 152 lit. a) C. fam. în temeiul cărora s-a dispus curatela prevede textual că se poate institui curatela „dacă din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţii fizice, o persoană, deşi capabilă nu poate, personal, să-şi administreze bunurile sau să-şi apere interesele în condiţii mulţumitoare şi, din motive temeinice, nu-şi poate numi un reprezentant".
Condiţia primară, sine gua non pentru numirea unui curator este să existe o persoană într-una din situaţiile arătate de text.
H.M. despre care chiar reclamanţii prin acţiune afirmă că este decedată nu mai este o persoană în termenii stabiliţi de Decretul nr. 31/1954, privind persoanele fizice şi juridice.
Este adevărat că starea civilă se dovedeşte cu acte de stare civilă dar dovada cade în sarcina reclamantului care face acţiunea şi nu a instanţei.
Sarcina probei în procesul civil, aparţine reclamantului, potrivit art. 112 pct. 5 C. proc. civ. cât şi adagiul actori incumbit probatio.
Nici celelalte critici sub aspectul formal al hotărârilor nu sunt întemeiate.
Atât minuta cât şi dispoziţia hotărârii atacate purtând menţiunea că pronunţarea s-a făcut în şedinţă publică şi fiind semnată de preşedinte.
Art. 258 alin. (1) C. proc. civ. menţionează în mod expres lipsa semnăturii judecătorilor ca motiv de nulitate, ceea ce nu este cazul în speţă.
Cât priveşte criticile pe fondul cauzei acestea nu-şi au rostul câtă vreme cauza a fost rezolvată pe excepţie şi nu pe fond.
Pentru considerentele arătate recursul reclamanţilor se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanţii V.A. şi V.V. împotriva deciziei nr. 248/A din 19 februarie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6211/2004. Civil. Conflict de munca. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 6205/2004. Civil. Stabilirea competenţei → |
|---|
