ICCJ. Decizia nr. 649/2004. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 80 din 12 februarie 2003, Tribunalul Iași a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții L.I.I. și L.Z., în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, sucursala Regională CF Iași, obligând pârâta să emită decizia de acordare a despăgubirilor bănești către reclamanți, despăgubiri ce vor fi calculate ca diferență între valoarea terenului de 579 mp situat în Bacău, și valoarea actualizată a despăgubirilor în sumă de 1303 lei primite la data de 16 noiembrie 1978.
Totodată, s-a luat act de renunțarea reclamanților la cererea privind restituirea imobilului în natură.
Pentru a da această soluție, tribunalul a reținut că reclamanților le-a fost expropriată suprafața de teren de 579 mp, prin Decretul prezindențial nr. 126 din 31 mai 1978, în scopul construirii unui bloc cu 40 de apartamente, locuințe de serviciu.
Constatând că decretul nu a fost publicat, tribunalul a reținut preluarea abuzivă a imobilului din proprietatea reclamanților, în sensul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 10/2001.
Notificarea reclamanților, prin care solicitau despăgubiri bănești pentru imobilul expropriat a fost refuzată de pârâtă, prin adresa nr. 216/130/2001.
S-a mai reținut că, în această situație, notificarea trebuie adresată prefecturii în raza căreia se află imobilul preluat abuziv, conform art. 36 alin. (2) din legea menționată.
La obligarea pârâtei să emită decizie de acordare a despăgubirilor bănești, instanța a avut în vedere prevederile art. 11 alin. (7) din Legea nr. 10/2001.
împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamanții, cât și pârâta.
Curtea de Apel Iași, prin decizia civilă nr. 63 din 23 septembrie 2003, a respins apelurile, menținând sentința pronunțată.
Pârâta a formulat recurs împotriva acestei decizii, invocând, în principal, excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză, excepția prematurității introducerii acțiunii și încălcarea principiului disponibilității de către instanță.
Recursul este fondat.
Terenul ce face obiectul prezentului litigiu a trecut în proprietatea statului prin Decretul de expropriere nr. 126 din 31 mai 1978, fiind dat în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, sucursala Regională CF Iași, pentru construcția de locuințe.
în prezent, terenul se află în folosința noilor proprietari ai apartamentelor din blocurile construite pe acel teren, pe durata existenței construcției și, cum este ocupat de locuințe, restituirea în natură nu mai este posibilă, situație în care devin aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (2) și art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, reclamanții având dreptul la măsuri reparatorii în echivalent.
Reclamanții au adresat în mod greșit notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 către pârâtă, deoarece aceasta nu este unitate deținătoare a imobilului, în sensul prevăzut de art. 1 alin. (2) al susmenționatei legi, ei urmând a avea în vedere prevederile art. 36 alin. (2) și (3) din lege, despăgubirile bănești fiind acordate de prefectura în a cărei rază se află ori s-a aflat imobilul preluat abuziv.
întrucât pârâta nu are, în speță, calitatea de unitate deținătoare în sensul Legii nr. 10/2001, recursul a fost admis, au fost casate ambele hotărâri pronunțate, iar contestația a fost respinsă față de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, sucursala Regională CF Iași.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6485/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6511/2004. Civil → |
|---|
