ICCJ. Decizia nr. 6554/2004. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 255/D din 14 octombrie 2002 Tribunalul Satu Mare a admis acțiunea reclamantei P.T.C.N. în contradictoriu cu Ministerul Justiției și Tribunalul Satu Mare și în consecință a obligat pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Satu Mare să restituie reclamantei suma reținută în procent de 7% din salariul pe perioada 1 ianuarie 2000-1 martie 2001, cu aplicarea coeficientului de inflație la data executării hotărârii, reprezentând prima pentru asigurări de sănătate.
A respins cererea de chemare în garanție, formulată de Ministerul Justiției și Tribunalul Satu Mare pentru antrenarea răspunderii C.A.S.A.OP.S.N.A.J.
Curtea de Apel Oradea, secția civilă, prin decizia nr. 1403 din 6 decembrie 2002 a admis recursurile promovate de Ministerul Justiției și Tribunalul Satu Mare împotriva sentinței nr. 255/D din 14 octombrie 2002 a Tribunalului Satu Mare pe care a modificat-o în parte, în sensul că a admis cererea de chemare în garanție introdusă împotriva C.A.S.A.OP.S.N.A.J.
A obligat chemata în garanție să achite pârâților suma la care aceștia au fost obligați în favoarea reclamantei.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Instanțele au reținut în esență că potrivit art. 99 alin. (1) și (2)din Legea nr. 92/1992 republicată, magistrații în activitate sau pensionari, precum și soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistență medicală medicamente și proteze, astfel că legea nu condiționează acordarea asistenței medicale gratuite de plata unor contribuții de asigurări sociale de sănătate. S-a apreciat că, modificarea intervenită în acest domeniu, prin inserarea respectivei condiții, se referă la perioada, ulterioară, celei pentru care s-au solicitat drepturile bănești respective.
împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., în esență că au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, respectiv a art. 1 alin. (2), art. 4,art. 6,art. 52 și art. 55 din Legea nr. 145/1997, din care rezultă că magistrații nu fac parte din categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Recursul în anulare este fondat.
în adevăr, potrivit art. 99 din Legea nr. 92 din 4 august 1992 pentru organizarea judecătorească, deja evocat magistrații în activitate sau pensionarii, precum și soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze. Această gratuitate nu echivalează și cu scutirea de plata contribuției bănești lunare pentru asigurările sociale de sănătate, care constituie o obligație distinctă.
Gratuitățile prev. de Legea nr. 92/1992 în art. 99 (pentru magistrați) și art. 141 (pentru personalul auxiliar) se acordă numai în condițiile cuprinse în Legea nr. 145/1997 care, la art. 1 alin. (2) și art. 4 instituie regula generală a obligativității asigurării.
De la această regulă generală obligatorie există excepțiile privitoare la persoanele scutite de plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, prev. în art. 6 și art. 55 din Legea nr. 145/1997.
în conformitate cu art. 52 din lege, persoana asigurată are obligația unei contribuții bănești lunare pentru asigurările sociale de sănătate, cu excepția persoanelor prev. la art. 6 și art. 55.
întrucât magistrații nu sunt menționați printre persoanele exceptate de la plata acestei contribuții greșit instanțele au admis acțiunea reclamantei.
Față de cele ce preced, recursul în anulare a fost admis, au fost casate hotărârile atacate și în fond a fost respinsă acțiunea ca și cererea de chemare în garanție, respectiv cererea de suspendare a executării hotărârilor criticate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6507/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6512/2004. Civil → |
|---|
