ICCJ. Decizia nr. 6747/2004. Civil
Comentarii |
|
La data de 16 mai 2002, reclamantul C.N. a chemat în judecată pârâta SC R. SA, solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunța, pârâta să fie obligată la plata despăgubirilor bănești pentru casa de locuit care a aparținut autoarei sale A.E., construcție demolată de pârâtă.
în drept, reclamantul a invocat prevederile Legii nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 474 din 23 octombrie 2002, Tribunalul Buzău a respins ca prematură contestația reclamantului.
în motivarea sentinței, instanța a reținut că atât prin decizia nr. 9/10 din 25 iulie 2001 cât și prin decizia nr. 38 din 12 aprilie 2002 emisă de pârâtă nu s-a dat o rezolvare a pricinii pe fondul cauzei, prin prima decizie s-a transmis documentația Prefecturii Buzău, iar prin cea de-a doua decizie s-a suspendat procedura până la "completarea probatoriilor doveditoare", sub acest aspect contestația reclamantului fiind prematur introdusă.
Apelul declarat de reclamant împotriva sentinței a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, prin decizia nr. 24 din 18 februarie 2003.
Instanța de apel a respins criticile contestatorului privind motivarea sumară a sentinței atacate și soluția dată, cu argumentul că potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) și art. 27 alin. (1) și (7) din Legea nr. 10/2001 poate fi atacată decizia sau dispoziția emisă de deținătorul imobilului, ceea ce înseamnă că în lipsa acesteia, plângerea se consideră prematur introdusă și instanța de fond a constatat această situație, expusă în motivarea sentinței.
împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs reclamantul.
Recurentul solicită casarea ambelor hotărâri și obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pentru construcția demolată, întrucât aceasta, nu Statul Român prin Prefectura Buzău, este datoare să-l despăgubească, fiind fără temei legal trimiterea cauzei la prefectură prin decizia nr. 9/10 ca și suspendarea procedurii dispusă prin decizia nr. 38 din 12 aprilie 2002.
Criticile recurentului sunt nefondate.
Notificarea trimisă de recurent Primăriei comunei Vernești a fost transmisă de aceasta intimatei SC R. SA care, prin adresa nr. 138 din 5 martie 2002, l-a convocat pe recurent la sediul ei pentru 19 martie 2002, în vederea completării probelor, cu indicarea lor, printre care acte din care să rezulte dreptul de proprietate al autorului recurentului asupra imobilului la data preluării de stat și înscrisuri care să ateste preluarea imobilului de stat (pct. 3 și 4 din adresă).
Recurentul, prezent la convocare în data de 19 martie 2002, nu a depus actele solicitate și a introdus în instanță contestația la 16 mai 2002.
Potrivit prevederilor art. 22 din Legea nr. 10/2001, actele doveditoare ale dreptului de proprietate vor fi depuse ca anexe la notificare odată cu aceasta sau la o dată ulterioară.
Recurentul nu a depus nici ulterior înștiințării actele solicitate, ceea ce a determinat intimata să emită la 12 aprilie 2002 decizia nr. 38 prin care a dispus suspendarea procedurii administrative până la completarea probațiunii doveditoare, iar recurentul a promovat prezenta acțiune la 16 mai 2002.
în aceste condiții, corect au apreciat instanțele că acțiunea recurentului a fost prematur introdusă și au respins-o pe acest considerent.
în consecință, recursul a fost respins ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 6683/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6752/2004. Civil → |
---|