ICCJ. Decizia nr. 7045/2004. Civil
| Comentarii |
|
La 19 martie 2002 reclamantul P.C.G. a chemat în judecată pe pârâta A.P.A.P.S. și a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună restituirea prin echivalent (măsuri reparatorii) a imobilului situat în Tecuci, obligarea pârâtei la acordarea acestor măsuri reparatorii și stabilirea cuantumului lor.
în susținerea acțiunii reclamantul a arătat, că imobilul situat în Tecuci, construit pe o suprafață de 142,88 mp a fost proprietatea lui P.N.N. până în anul 1950 când a trecut în proprietatea statului prin expropriere, apoi a intrat în patrimoniul SC A. SA Tecuci în temeiul Legii nr. 15/1990, iar în prezent este proprietatea SC G.C. SRL Tecuci care l-a cumpărat prin contract de vânzare-cumpărare în cadrul procesului de privatizare al SC A., sub supravegherea Fondului Proprietății de Stat.
Mai susține reclamantul, că în calitatea sa de unic moștenitor al fostului proprietar P.N.N. decedat la 28 august 2000, în temeiul art. 27 din Legea nr. 10/2000 a adresat notificare pârâtei, care, ca și cele două societăți comerciale se consideră necompetentă să soluționeze cererea indicându-i să se adreseze deținătorului SC A. care a vândut imobilul din 2000.
Reclamantul a solicitat judecarea în lipsă.
Investit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Galați, secția civilă, la ședința din data de 10 aprilie 2002 a invocat din oficiu lipsa calității procesuale active, respectiv a calității de moștenitor a reclamantului față de proprietarul deposedat C.S. și prin sentința civilă nr. 219 din 12 aprilie 2004 a respins pentru lipsa calității de moștenitor al fostului proprietar al imobilului, acțiunea în despăgubire în echivalent formulată în baza Legii nr. 10/2001 de reclamantul P.C.G. împotriva pârâtei A.P.A.P.S.
Reținând în motivarea sentinței că reclamantul nu este moștenitorul legal, chiar indirect, al fostului proprietar, tribunalul a analizat moștenirile succesive transmise prin legat universal și a ajuns la concluzia că antecesorii care ar fi putut avea în patrimoniul propriu imobilul, au dispus prin legat cu titlu particular (C.E.) și respectiv prin legat cu titlu universal (P.N.) fără a transmite universalitatea bunurilor lor către succesori.
S-a mai menționat în sentință, că întrucât prin ordinea de soluționare a excepțiilor primează cea a calității procesuale a reclamantului, devine inutilă analiza calității procesuale a pârâtei ca subiect al obligației invocate în susținerea cererii.
Soluția tribunalului a fost menținută de Curtea de Apel Galați, secția civilă, care prin decizia nr. 77/A din 4 noiembrie 2002 a respins ca nefondat apelul reclamantului P.C.G., rețințând că acesta trebuia să formuleze acțiunea în temeiul dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 10/2001 în contradictoriu cu SC A. SA Tecuci, căreia A.P.A.P.S. i-a trimis notificarea împreună cu documentația anexată de reclamant spre competentă soluționare.
împotriva deciziei reclamantul a declarat recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurentul a criticat instanța de apel care nu a soluționat motivul de apel privind calitatea procesuală activă.
A depus înscrisuri în xerocopie, respectiv procesul verbal din 1 iulie 1953 întocmit de Comisiunea regională din cadrul fostului Sfat Popular al Regiunii Bârlad cuprinzând propunerea de naționalizare a imobilului în litigiu de la C.S. fost mare proprietar de hotel și restaurant, testamentele succesive și certificate de moștenitor privind transmiterea succesiunii de la proprietarul inițial, până la soții P.
Recursul este întemeiat.
Așa după cum rezultă din expunerea rezumată a actelor și lucrărilor aflate la dosar, instanța de fond a invocat din oficiu lipsa calității de moștenitor a reclamantului, respectiv lipsa calității procesuale active și a respins acțiunea formulată de acesta în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru lipsa calității de moștenitor al fostului proprietar al imobilului C.S., decedat în 1959.
Reclamantul a formulat apel susținând că are calitate procesuală activă în cauză fiind moștenitorul proprietarului expropriat.
în acest sens a arătat că imobilul a fost cumpărat de C.S. în 1910 în timpul căsătoriei cu E.C., care, în urma decesului soțului în 1959, a rămas unica moștenitoare. Aceasta a decedat la 14 iunie 1969 lăsându-i pe soții P.N.N. și S. moștenitori testamentari conform certificatului de moștenitor nr.427/14 iulie 1969 emis de notariatul de Stat local sectorul 8 București. P.S. a decedat în 1998 și neavând copii, soțul acesteia, căruia îi lăsase testamentul autentificat sub nr. 1646 din 15 august 1975 este singurul moștenitor. Acesta i-a lăsat reclamantului testamentul autentificat sub nr. 949 din 7 mai 1999 de B.N.P. A.M. astfel că este singurul moștenitor al lui P.N.N.
Deși motivul de apel viza lipsa calității procesuale active a reclamantului, acest motiv nu a fost analizat de instanța de apel.
în considerentele deciziei curtea de apel a menționat doar "Făcând abstracție de lipsa calității procesuale active reținute de instanța de fond" și a reținut în final că acțiunea reclamantului trebuia introdusă în temeiul art. 24 din Legea nr. 10/2001 în contradictoriu cu SC A. SA Tecuci.
Prin urmare, instanța de apel nu a analizat și nu s-a pronunțat pe motivul invocat de apelant privind lipsa calității procesuale active a acestuia, situație care are prioritate față de calitatea procesuală pasivă asupra căreia a decis în sensul că acțiunea a fost greșit îndreptată împotriva A.P.A.P.S.
Simpla mențiune din considerentele deciziei de a "face abstracție de lipsa calității procesuale active a reclamantului reținută de tribunal" fără nici o motivație, înlătură posibilitatea instanței de recurs de a cenzura soluția pronunțată în apel.
Față de considerentele menționate, decizia pronunțată de curtea de apel fiind nelegală și netemeinică se impune casarea acesteia.
în consecință, recursul declarat de reclamant, a fost admis, decizia pronunțată de curtea de apel a fost casată, iar cauza urmează să fie trimisă aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului în sensul celor reținute.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7047/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6990/2004. Civil → |
|---|
