ICCJ. Decizia nr. 10092/2005. Civil
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la 29 iunie 2005 pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 9245, C.E.C. SA, sucursala Ploiești, a formulat contestație în anulare, întemeiată în baza dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., împotriva deciziei civile nr. 4874 de la 6 iunie 2005 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr. 10260/2004.
în motivarea contestației se arată că respingând recursul ca inadmisibil s-a comis o greșeală prin aceea că recursul a fost promovat la 4 martie 2004, în condițiile art. 52 din Legea nr. 7/1996 nu în condițiile O.U.G. nr. 41 din 27 mai 2004.
înalta Curte deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ., va constata că cererea este nefondată pentru considerentele ce succed.
Prin decizia contestată a fost respins ca inadmisibil recursul contestatoarei declarat împotriva deciziei civile nr. 293 din 9 februarie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă.
Reține instanța că potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (2) și (3) din Legea nr. 7/1996, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 41/2004 și Legea nr. 499/2004, coroborate cu dispozițiile art. 299 alin. (3) C. proc. civ., împotriva încheierii prin care a fost soluționată cererea de înscriere în cartea funciară poate fi formulată plângere, ce se depune la judecătorie, iar împotriva hotărârii judecătoriei se poate declara recurs, care va fi soluționat de tribunal. Se mai arată că apelul declarat împotriva încheierii a fost în realitate recurs, astfel că nu este admisibil un nou recurs.
Prin contestația formulată se invocă o greșeală de judecată, respectiv greșita calificare a căii de atac, urmare a aplicării unor dispoziții legale ce nu erau în vigoare la data promovării căii de atac.
Contestația în anulare specială, art. 318 C. proc. civ., are în vedere greșeli materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, ca respingerea greșită ca tardiv a unui recurs, anularea greșită ca netimbrat sau ca făcut de un mandatar fără calitate și altele asemănătoare. Pe această cale nu pot fi remediate greșeli de judecată, astfel cum se invocă în motivele căii extraordinare de atac de retractare, greșit interpretată a dispozițiilor legale în materie.
Pentru considerentele precedente, Curtea a respins ca nefondată contestația în anulare specială formulată.
← ICCJ. Decizia nr. 10091/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 10080/2005. Civil → |
---|