ICCJ. Decizia nr. 1168/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1168
Dosar nr. 8/200.
Şedinţa de la 16 februarie 2005
Asupra conflictului de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 28 mai 2003, reclamantul OG a chemat în judecată pe pârâţii P.A.M. şi P.E. solicitând obligarea acestora să-i lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 143 mp teren intravilan ce face parte integrantă din suprafaţa de 2149 mp, sola 54, situat în comuna Călineşti, sat Vrăneşti, judeţul Argeş.
Judecătoria Topoloveni pronunţând sentinţa civilă nr. 50 din 12 februarie 2004 a admis în parte acţiunea reclamantului şi i-a obligat pe pârâţi să-i lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 117 mp, colorată cu galben, (A B C D E F A) conform planului de situaţie anexat raportului de expertiză tehnică (fila 52 dosar) întocmit de expert D.G.
Pârâţii au mai fost obligaţi la 3.635.000 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâţii P.A.M. şi P.E. criticând-o ca nefiind legală şi temeinică.
Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, prin Decizia nr. 1251/A din 9 iunie 2004 a declinat competenţa de soluţionare a apelului declarat de pârâţi în favoarea Tribunalului Argeş.
În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa de apel a avut în vedere dispoziţiile art. III alin. (1) şi (2) din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea OUG nr. 58/2003 prin care s-a modificat şi completat codul de procedură civilă şi care prevede că litigiile în materia fondului funciar se judecă în primă instanţă de judecătorii, fiind supuse apelului la tribunal şi recursului la curtea de apel.
Prin urmare, curtea de apel a reţinut că hotărârea judecătoriei a fost pronunţată în materia fondului funciar.
Primind cauza spre soluţionare, Tribunalul Argeş, secţia civilă, prin Decizia nr. 499 din 5 octombrie 2004 a declinat competenţa de soluţionare a apelului declarat de pârâţii P.A.M. şi P.E. în favoarea Curţii de Apel Piteşti şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Tribunalul a reţinut că instanţa de fond a fost investită cu o acţiune în revendicare întemeiată pe dreptul comun şi nu pe dispoziţiile Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, aşa încât potrivit art. 3 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. aşa cum a fost modificat, competenţa de soluţionare a apelului aparţine Curţii de Apel Piteşti.
Curtea reţine că între tribunal şi curtea de apel a intervenit un conflict negativ de competenţă în înţelesul art. 20 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Verificând actele şi lucrările dosarului se constată că reclamantul OG a investit Judecătoria Topoloveni, la data de 28 mai 2003, cu soluţionarea unei acţiuni în revendicarea unui teren intravilan.
Reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 480 şi urm. C. civ.
Judecătoria Topoloveni, prin sentinţa civilă nr. 50 din 12 februarie 2004 a admis în parte acţiunea reclamantului.
Nemulţumiţi de această hotărâre, pârâţii P.A.M. şi P.E. au declarat apel.
Curtea constată că prin hotărârea pronunţată, judecătoria a soluţionat o acţiune în revendicare întemeiată pe dreptul comun şi nu o acţiune în materia fondului funciar.
Prin art. III din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea OUG nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă cu referire la sintagma „hotărâri pronunţate în materia fondului funciar", legiuitorul a înţeles toate litigiile întemeiate pe Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000.
Împrejurarea că în cadrul acţiunii în revendicare, fondată pe dispoziţiile Codului civil, partea exhibă un titlu de proprietate emis în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 18/1991, nu conferă procesului natura juridică a unui litigiu în materia fondului funciar.
Ca atare, hotărârea primei instanţe nefiind pronunţată în materia fondului funciar, nu sunt incidente cauzei dispoziţiile art. III din Legea nr. 195/2004 ci dispoziţiile art. 3 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. aşa cum a fost modificat prin OUG nr. 58/2003 aprobată prin Legea nr. 195/2004 şi drept consecinţă competenţa de soluţionare a apelului declarat de pârâţi aparţine Curţii de Apel Piteşti.
Curtea va stabili competenţa de soluţionare a apelului de faţă în favoarea Curţii de Apel Piteşti, căreia îi va trimite dosarul pentru judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a apelului declarat de pârâţii P.A.M. şi P.E. în favoarea Curţii de Apel Piteşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1391/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1200/2005. Civil. Ordonanta presedintiala.... → |
|---|
