ICCJ. Decizia nr. 1349/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1349
Dosar nr. 3783/200.
Şedinţa publică din 22 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la 31 august 2002 pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu reclamantul B.A. a solicitat, în contradictoriu cu Primăria Turceni şi Termocentrala Turceni, stabilirea dreptului său de proprietate sau măsuri reparatorii începând din 1990, în prezent, conform Legii nr. 10/2001 pentru suprafaţa de pământ de 7.500 mp ocupată de pârâta Termocentrala Turceni.
Judecătoria Târgu Jiu prin sentinţa civilă nr. 7743 din 9 septembrie 2002 a declinat cauza în favoarea Tribunalului Gorj.
Această din urmă instanţă, prin sentinţa civilă nr. 315 din 11 decembrie 2002 a admis în parte acţiunea şi a constatat că reclamanta este îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent în cuantum de 164.850.000 lei. A fost obligată pârâta Termocentrala Turceni la 3.980.000 lei cheltuieli de judecată şi au fost respinse celelalte capete de cerere (printr-o petiţie din 12 noiembrie 2002 (fila 23 din dosarul Judecătoriei reclamantul şi-a precizat acţiunea solicitând pe lângă despăgubiri şi repararea prejudiciului moral pentru nefolosirea terenului, 1.800.000 lei).
În motivarea acestei soluţii instanţa a reţinut că reclamanta are calitate de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii asupra terenului în suprafaţă de 7.500 mp aflaţi în extravilanul comunei Turceni, din aceştia 2.500 mp ocupaţi de Depoul de locomotive al Termocentralei iar 5.000 mp afectaţi unui turn de răcire a apei. Valoarea despăgubirilor a fost calculată, conform expertizei depuse în cauză, în temeiul HG nr. 834/1991. S-a mai reţinut că prin Decizia nr. 664 din 22 august 2002 pârâta a admis cererea reclamantei însă nu a făcut nici o ofertă privind măsurile reparatorii ce i se cuvin.
Curtea de Apel Craiova prin Decizia nr. 77 din 11 aprilie 2003 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant prin care acesta a criticat soluţia de fond sub aspectul necitării apelantului şi necomunicării raportului de expertiză. Instanţa de apel a constatat că reclamantul a fost legal citat în proces, iar cât priveşte raportul de expertiză s-a constatat că reclamanta a fost convocată la efectuarea expertizei şi putea să ia cunoştinţă de conţinut, de la dosar pentru a face observaţii.
Împotriva acestei decizii a declarat în termen legal recurs, pârâta SC E. Turceni SA criticând soluţia pentru greşita aplicare a Legii nr. 10/2001, în fapt nefiind de acord cu expertiza efectuată în cauză, aşa cum a arătat şi în instanţa de apel. Practic a fost criticat modul de calcul realizat de expert pentru a ajunge la valoarea reţinută de instanţă.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenta nu a criticat sentinţa de fond prin căile legale permise de lege, sub forma apelului care să fi fost analizat de către instanţa de apel. De altfel, această parte deşi legal citată nu s-a mai prezentat în instanţa de apel.
Se constată că în cauză în persoana pârâtei, cu privire la care în apel nu s-a schimbat măsura luată de instanţa de fond, operează omissio medio.
În altă ordine de idei critica deciziei întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se referă în fapt la greşita interpretare a unei probe administrate în cauză, expertiza contabilă, situaţie ce nu mai poate fi invocată ca motiv de recurs după dispariţia, prin abrogare, a pct. 11 al art. 304 C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC E. Turceni SA împotriva deciziei civile nr. 77 din 11 aprilie 2003 a Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1367/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1148/2005. Civil → |
|---|
