ICCJ. Decizia nr. 1473/2005. Civil
| Comentarii |
|
Pe rolul Curții de Apel Pitești, secția civilă, se află înregistrată sub nr. 3366/2003 contestația în anulare formulată de M.A. în contradictoriu cu M.I., Ț.I., P.M. și Consiliul General al Municipiului București, împotriva deciziei civile nr. 76 din 8 aprilie 2004 a Curții de Apel Pitești.
S-a susținut că are domiciliul în străinătate și pe parcursul procesului a fost citat la o adresă din România, astfel încât se impune anularea deciziei nr. 76/2004. S-a solicitat totodată suspendarea executării deciziei irevocabile atacate.
Prin încheierea din camera de consiliu pronunțată la 4 octombrie 2004 Curtea de Apel Pitești, secția civilă, a admis cererea de suspendare a executării deciziei civile nr. 76/2004 până la soluționarea contestației în anulare.
S-a reținut în motivarea soluției că au fost respectate cerințele art. 3191C. proc. civ., cu referire la art. 300 alin. (3) și art. 403 alin. (1) C. proc. civ.
împotriva acestei încheieri a declarat recurs P.M., intimat în dosarul nr. 3366/2003 al Curții de Apel Pitești. Prin ample motive depuse, recurentul susține în esență că nu erau îndeplinite în cauză cerințele legale pentru suspendarea executării deciziei irevocabile a Curții de Apel Pitești, cu atât mai mult cu cât este evidentă formularea cu rea-credință de către M.A. a contestației în anulare, în condițiile în care avea mandatar în cauză și a formulat concluzii scrise cu ocazia judecării recursului soluționat prin decizia nr. 76/2004.
La termenul din 24 februarie 2005 înalta Curte a pus în discuție din oficiu excepția inadmisibilității recursului de față.
Procedând conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ. instanța constată că excepția invocată este întemeiată urmând în consecință a fi respins ca inadmisibil recursul în considerarea următoarelor argumente.
Potrivit art. 3191C. proc. civ., instanța poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere, sub condiția dării unei cauțiuni.
Scopul pentru care legea stabilește obligativitatea plății unei cauțiuni este tocmai asigurarea acoperirii eventualului prejudiciu suferit de intimatul din contestația în anulare.
Iar conform art. 320 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
Cum hotărârea atacată este una irevocabilă, nesupusă vreunei căi de atac la înalta Curte de Casație și Justiție, rezultă că nici hotărârea dată în contestația în anulare nu mai este susceptibilă de a fi atacată și cu atât mai puțin o încheiere intermediară, cum este cea prin care se încuviințează sau se respinge cererea de suspendare.
Legea procesual civilă este formală când prevede cauzele ce sunt supuse recursului, acestea fiind enumerate în art. 299 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date în apel, cele date fără drept de apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.
Recurs este inadmisibil.
Accesul liber la justiție, garantat de Constituție, presupune executarea căilor de atac prevăzute de lege, în speță de Codul de procedură civilă, cu respectarea principiului legalității căilor de atac.
în privința măsurii suspendării executării deciziei atacate printr-o cale extraordinară de atac de retractare, cum este cazul în speță, poate primi aplicare art. 300 alin. (5) C. proc. civ., instanța care a dispus-o putând reveni asupra ei, dacă i se aduc argumente temeinice. Asemenea argumente, cum sunt cele formulate de recurent, nu pot fi folosite într-o cale de atac neprevăzută de lege și ca atare, recursul a fost respins ca inadmisibil.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1490/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1464/2005. Civil → |
|---|
