ICCJ. Decizia nr. 1774/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1774
Dosar nr. 27.923/1/2005
Şedinţa publică din 16 februarie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 18 februarie 2004, reclamanţii G.C., G.M. şi C.S. au chemat în judecată pe pârâţii Municipiul Bucureşti, reprezentat prin Primarul General, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Ministerul Finanţelor Publice şi SC R.V. SA, solicitând obligarea acestora la restituirea în natură a imobilului situat în Bucureşti, compus din 972,66 mp teren şi 3 corpuri de clădire, cu destinaţie de locuinţă, industrială şi comercială.
În motivarea cererii, întemeiate pe Legile nr. 10/2001 şi nr. 213/1998 şi pct. 1 lit. a) şi pct. 2 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 498/2003, reclamanţii au susţinut că:
- imobilul revendicat a aparţinut defunctului G.A., autorul lor, de la care a fost preluat abuziv de stat, prin procesul-verbal din 26 ianuarie 1953, încheiat conform Decretului nr. 224/1951, cu încuviinţarea Tribunalului popular al raionului Griviţa Roşie (460 mp teren şi două corpuri de clădire) şi Decizia nr. 1780/1977, emisă în baza Decretului nr. 223/1974 (512,6 mp teren şi corpul de clădire cu destinaţia de locuinţă);
- la 22 august 2001, au solicitat Primăriei Municipiului Bucureşti, prin notificare, restituirea în natură a imobilului, conform Legii nr. 10/2001 dar, până în prezent, această instituţie nu le-a dat nici un răspuns.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IV a civilă, prin sentinţa nr. 618 din 23 iunie 2004, a admis excepţiile referitoare la lipsa capacităţii de folosinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, lipsa calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice şi inadmisibilitatea acţiunii în revendicare şi, drept consecinţă, a respins cererea.
S-a reţinut că:
- potrivit art. 94 din Legea nr. 215/2001, Consiliul General al Municipiului Bucureşti nu are personalitate juridică, fiind o autoritate deliberativă;
- Ministerul Finanţelor Publice nu are posesia imobilului revendicat;
- după adoptarea Legii nr. 10/2001, acţiunea în revendicare pe calea dreptului comun este inadmisibilă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII a civilă, prin Decizia nr. 1113 din 4 octombrie 2004, a admis apelul declarat de reclamanţi şi a anulat sentinţa, acordând termen pentru evocarea fondului.
S-a reţinut că prima instanţă a admis greşit excepţia inadmisibilităţii acţiunii atâta timp cât Primarul General al Municipiului Bucureşti nu a răspuns la notificarea reclamanţilor.
Aceeaşi curte, prin Decizia nr. 536 din 27 iunie 2005, evocând fondul, a admis excepţia referitoare la lipsa calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice şi a respins acţiunea faţă de acest pârât, precum şi excepţiile referitoare la lipsa calităţii procesuale şi a capacităţii de folosinţă ale pârâtului C.G.M.B.
Totodată, curtea a admis acţiunea faţă de pârâţii Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, C.G.M.B. şi SC R.V. SA, pe care i-a obligat să restituie reclamanţilor, în natură, în deplină proprietate şi liniştită posesie, imobilul solicitat, identificat prin raportul de expertiză întocmit de ing. S.F.
S-a reţinut că:
- pârâtul Ministerul Finanţelor Publice nu deţine imobilul în calitate de posesor neproprietar;
- la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, statul este reprezentat prin consiliile locale sau C.G.M.B.;
- reclamanţii au calitatea de moştenitori ai defunctului proprietar al imobilului în discuţie (format din 3 corpuri de clădire şi 982,79 mp teren), care a fost preluat abuziv de stat;
- expertul a concluzionat că nu au fost efectuate lucrări de construcţie sau transformare a clădirilor.
Pârâtul Municipiul Bucureşti a declarat recurs împotriva ultimei decizii, prin care a solicitat modificarea acestei hotărâri, în sensul respingerii acţiunii.
În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâtul a susţinut că, după adoptarea Legii nr. 10/2001, acţiunea în revendicare pe calea dreptului comun ar fi inadmisibilă.
Recursul este nefondat deoarece:
- acţiunea dedusă judecăţii este întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi a fost promovată ca urmare a nesoluţionării, în termen legal, a notificării reclamanţilor, de restituire a imobilului preluat abuziv;
- pe de altă parte, excepţia referitoare la inadmisibilitatea acţiunii în revendicare pe calea dreptului comun a fost soluţionată de Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia nr. 1113/2004, care nu formează obiectul prezentului recurs.
Aşa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin primarul general împotriva deciziei nr. 536A din 27 iunie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1718/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1520/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
