ICCJ. Decizia nr. 2744/2005. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2744
Dosar nr. 11710/200.
Şedinţa publică din 7 aprilie 2005
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Reclamanta O.I. prin mandatar B.M. a formulat contestaţie împotriva „înscrisului nenominalizat" emis de Prefectura judeţului Bistriţa Năsăud, Comisia Judeţeană pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001, „înscris" prin care i s-a respins cererea pentru acordarea de despăgubiri în contul imobilului situat în comuna Galaţii Bistriţei, satul Herina notat în C.F. 536 Herina nr.top 1247/7 în suprafaţă de 28775 mp estimat la o valoare de 280.000.000 lei.
În motivarea acţiunii se arată că terenul a fost preluat abuziv de stat, în urma notificării pârâta nu a răspuns prin dispoziţie motivată conform Legii nr. 10/2001. Se mai arată că răspunsul la notificare a fost negativ invocându-se faptul că terenul în litigiu nu intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001, regimul său juridic fiind reglementat de Legea nr. 18/1991.
Prin întâmpinare pârâta a arătat că în cauză sunt aplicabile prevederile legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 şi nr. 1/2000).
Din relaţiile solicitate de la Primăria comunei Galaţi Bistriţei de către instanţa de fond a rezultat că terenul a fost părăsit de S.A., tatăl reclamantei, înainte de anul 1945 şi care ulterior a plecat în Ungaria împreună cu soţia şi fiicele. Acelaşi teren a făcut obiectul reformei agrare din anul 1945–1947 fiind atribuit unor persoane din localitatea Herina care l-au folosit până la cooperativizare. După anul 1990 prin aplicarea Legii nr.18/1991 completată de Legea nr. 169/1997, pentru terenul respectiv s-a stabilit dreptul de proprietate unor cetăţeni din localitatea Herina în baza cererilor depuse de aceştia în termen.
În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică pentru identificare şi evaluarea terenului.
La termenul din 26 mai 2003 mandatarul reclamantei a declarat că nu înţelege să invoce faptul că nu a fost legal citat ci doar anunţat telefonic pentru a participa la efectuarea expertizei că nu solicită efectuarea unui contraexpertize şi nici efectuarea unei expertize contabile. A mai arătat că reclamanta i-a comunicat că înţelege să solicite restituirea în natură a terenului.
Tribunalul Bistriţa Năsăud, prin sentinţa civilă nr. 394 din 2 iunie 2003 a respins plângerea formulată de petentă prin mandatar împuternicit cu procură specială.
Instanţa a reţinut că obiectul prezentului litigiu îl constituie plângerea împotriva modului de soluţionare a notificării depuse de petentă. Înscrisul comunicat petentei cuprinde motivele de fapt şi de drept care au fost avute în vedere de intimată pentru respingerea cererii.
În ce priveşte restituirea în natură a terenului s-a constatat că asemenea cerere nu a făcut obiectul notificării. O asemenea notificare trebuia adresată Primăriei Galaţii Bistriţei, primarul fiind cel care examinând cererea se poate pronunţa printr-o dispoziţie, care putea face obiectul controlului judecătoresc.
Apelul declarat de reclamantă prin mandatar a fost respins de Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 146 din 8 octombrie 2003.
Instanţa a reţinut că imobilul deşi preluat abuziv nu face obiectul Legii nr. 10/2001, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) din lege şi pct. 8.1 din normele de aplicare a acestuia, regimul juridic al terenului în litigiu fiind reglementat de legile fondului funciar.
Apelanta nu a depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii fondului funciar.
Împotriva acestei hotărârii a declarat recurs contestatoarea O.I. prin mandatar cu procură specială B.M., invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului se arată în esenţă că terenul a fost preluat de stat fără titlu, actul comunicat de intimată, Prefectura judeţului Bistriţa Năsăud, nu este legal; greşit s-a reţinut că imobilul nu ar face obiectul Legii nr. 10/2001.
Recursul se priveşte ca nefondat.
Ca urmare a probelor administrate, instanţa, prin hotărârea recurată, a reţinut o situaţie de fapt în concordanţă cu aceştia şi a aplicat corect prevederile legale incidente în materie.
În adevăr, terenul în litigiu, a format obiectul reformei agrare din anul 1945 apoi a fost cuprins în perimetrul C.A.P. al comunei Galaţii Bistriţa, iar la desfiinţarea cooperativei agricole a fost atribuit unor cetăţeni de pe raza comunei în baza legii fondului funciar. Terenul se află în extravilanul localităţii şi are destinaţia de fâneaţă.
În consecinţă, terenul în litigiu poate forma obiectul legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, nr. 169/1997 şi nr. 1/2000) şi solicitat în termenele şi conform procedurii prevăzute în acele legii.
Din probele administrate nu rezultă că recurenta a formulat vreo cerere în temeiul legilor menţionate.
Drept urmare răspunsul trimis în scris recurentei de către Prefectura judeţului Bistriţa–Năsăud este concordant cu prevederile legale aplicabile şi menţionate mai sus.
Astfel fiind rezultă că motivul de casare invocate nu poate fi primit „hotărârea atacată cu recurs nu este lipsită de temei legal şi nu a fost dată în încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Faţă de cele ce preced, recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta O.I. (fostă S.E.) împotriva deciziei nr. 164 din 8 octombrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 7 aprilie 2005
← ICCJ. Decizia nr. 2694/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2655/2005. Civil → |
---|