ICCJ. Decizia nr. 3539/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3539
Dosar nr. 24946/1/2005
nr. vechi 8483/2005
Şedinţa publică de la 4 aprilie 2006
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi, secţia civilă, la 10 iulie 2003, B.M. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Statul Român, Prefectura Mehedinţi şi Consiliul Local Corlăţel, obligarea la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 120 ha situat în raza comunei Corlăţel.
În motivarea cererii s-a arătat că la 3 martie 1949, Statul Român a preluat abuziv averea soţului contestatoarei, inclusiv un teren de 120 ha reprezentând o parte din moşia Corlăţel.
La termenul din 13 octombrie 2003 contestatoarea a lărgit limitele cadrului procesual iniţial prin introducerea în proces şi a celorlalţi moştenitori ai lui B.N.
Prin sentinţa civilă nr. 692 din 26 octombrie 2004 Tribunalul Mehedinţi, secţia civilă, a admis în parte acţiunea, a anulat în parte dispoziţia nr. 7 din 14 martie 2003 emisă de Primăria Corlăţel în sensul că a obligat-o pe aceasta să facă o ofertă de restituire în echivalent pentru construcţiile preluate conform procesului verbal din 3 martie 1949, demolate ulterior. A menţinut dispoziţiile privitoare la teren şi a respins acţiunea faţă de Statul Român şi Prefectura Mehedinţi.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanţii nu au făcut dovada proprietăţii întregii suprafeţe de teren în momentul preluării abuzive, aşa cum cer dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 10/2001. Potrivit procesului verbal încheiat la 3 martie 1949, de la B.N. au fost preluate mai multe bunuri mobile şi imobile, printre care terenuri în suprafaţă de 49 ha. Cum potrivit titlului definitiv de proprietate s-a reconstituit dreptul de proprietate în condiţiile Legii nr. 18/1991, pentru suprafaţa de 50 ha şi cum reclamanţii nu au făcut dovada că s-a preluat abuziv o suprafaţă mai mare, sub acest aspect acţiunea este nefondată.
În privinţa construcţiilor, demolate după preluare, se impune să se facă o ofertă de restituire în echivalent într-una din modalităţile prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Apelul declarat de reclamanţi împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 1086 din 18 aprilie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
În considerentele deciziei sale instanţa de apel a arătat că în cauză s-a făcut o corectă apreciere a probelor deoarece este evident că terenul agricol a cărei reconstituire o solicită reclamanţii a format obiect al Legii nr. 18/1991. Procesul de reconstituire a fost finalizat, apelanţii deţinând deja un titlu de proprietate pentru 50 ha. Diferenţa ce excede limitele de reconstituire nu se încadrează în conţinutul noţiunii de imobil preluat abuziv.
Împotriva acestei hotărâri apelaţii au declarat recurs critica, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., vizând următoarele aspecte:
Instanţa de apel a pronunţată o soluţie nelegală prin care a încălcat flagrant legile proprietăţii, Constituţia, Codul civil şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Autorul recurenţilor a cumpărat moşia de 120 ha revendicată în prezent, în rate plătite în 4 ani. Recurenţii au făcut dovada pretenţiilor lor cu acte şi martori însă prin soluţiile pronunţate s-a nesocotit faptul că persoana îndreptăţită poate opta pentru formele de restituire prin echivalent, dar poate să solicite şi restituirea în natură, care, de altfel, este regula.
Se impunea obligarea pârâtelor la plata de despăgubiri în valoare de 33 milioane lei şi daune morale, iar nu obligarea Primăriei Corlăţel să facă o ofertă de măsuri reparatorii, la doi ani după depunerea notificării.
Prin întâmpinare Ministerul Finanţelor Publice a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs şi în raport de probele administrate în primă instanţă, Curtea a apreciat că recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
Contestatorii au susţinut că imobilul pentru care pretind măsuri reparatorii în sistemul Legii nr. 10/2001 a fost preluat abuziv la 3 martie 1949.
Conform procesului-verbal întocmit la 3 martie 1949 de la N.I.B. a fost preluată o suprafaţă de teren de 49 ha teren arabil.
De vreme ce lui B.N. şi B.M. le-a fost reconstituit dreptul de proprietate, în temeiul Legii nr. 18/1991, asupra unei suprafeţe de teren de 50 ha în comuna Corlăţel, şi nici nu s-a probat preluarea şi a altor terenuri, soluţia privitoare la inaplicabilitatea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, în temeiul art. 8, este corectă.
Este dată cu aplicarea corespunzătoare a legii speciale şi soluţia în privinţa construcţiilor şi utilajelor.
Conform art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, măsurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse. Or, reclamanţii nu au făcut dovada că în patrimoniul primăriei s-ar fi aflat, la data notificării, utilaje preluate abuziv de la autorul lor.
Pe de altă parte, câtă vreme s-a probat că imobilul-construcţie a fost demolat, în mod corect s-a dispus ca primăria să facă o ofertă de măsuri reparatorii în echivalent, urmând însă ca reclamanţii să beneficieze de prevederile art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005, intrată în vigoare după pronunţarea hotărârii recurate.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii B.M., B.A., A.B. şi B.F. împotriva deciziei civile nr. 1086 pronunţată la 18 aprilie 2005 de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3540/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3532/2005. Civil → |
|---|
