ICCJ. Decizia nr. 370/2005. Civil
| Comentarii |
|
La data de 14 octombrie 2003 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. f) din Legea nr. 92/1992 republicată la momentul când hotărârile judecătorești au devenit irevocabile, recurs în anulare împotriva sentinței civile nr. 1608 din 20 decembrie 2002 a Tribunalului Covasna și a deciziei nr. 450 din 27 martie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Brașov.
S-a susținut că aceste hotărâri au fost date cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.
A fost atașat dosarul cauzei, din care rezultă că prin acțiunea înregistrată la 4 noiembrie 2002 pe rolul Tribunalului Covasna, reclamanta T.B.E., grefier la Judecătoria Tg. Secuiesc, a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Covasna, solicitând obligarea acestora de a-i restitui sumele încasate cu titlu de contribuție la fondul asigurărilor sociale de sănătate, prin reținerea nelegală a 7 % din drepturile salariale pe perioada 1 ianuarie 2000-29 martie 2001, cu dobânzile legale.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii și a formulat cerere de chemare în garanție a C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., ca fiind beneficiara sumelor reținute.
Tribunalul Covasna, prin sentința civilă nr. 1608 din 20 decembrie 2002 a admis acțiunea astfel cum a fost formulată, precum și cererea de chemare în garanție, reținând în esență că dispozițiile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 nu condiționează, în cazul magistraților și al personalului auxiliar, pe perioada în litigiu, acordarea asistenței medicale gratuite de plata unor contribuții de asigurări sociale de sănătate.
Recursurile declarate împotriva acestei sentințe de pârâtul Ministerul Justiției și de chemata în garanție au fost respinse, cu o motivare similară celei a instanței de fond, prin decizia civilă nr. 450 din 27 martie 2003 a Curții de Apel Brașov.
Prin recursul în anulare se susține în principal că din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale incidente, cuprinse în Legile nr. 92/1992 și 145/1997, în H.G. nr. 409/1998, rezultă că magistrații și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la asistență medicală gratuită doar dacă fac dovada că li se efectuează rețineri în contul contribuției lunare de asigurări de sănătate.
Recursul în anulare va fi admis însă pentru un alt motiv, de ordine publică, invocat de către înalta Curte din oficiu și care prevede orice cercetare a fondului și anume greșita alcătuire a completului de judecată la tribunal. Din sentință nu rezultă că ar fi fost respectate prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 20/2002 privind participarea la judecată a magistraților consultanți, dat fiind obiectul pricinii, astfel încât potrivit prevederilor art. 3303alin. (1) combinat cu art. 304 pct. 1 și art. 312 alin. (3) C. proc. civ. a fost admis recursul în anulare și au fost casate ambele hotărâri cu trimiterea cauzei pentru rejudecare în primă instanță la același tribunal.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3657/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3617/2005. Civil → |
|---|
