ICCJ. Decizia nr. 3890/2005. Civil. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3890
Dosar nr. 2323/2005
Şedinţa publică din 11 mai 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1900 din 24 noiembrie 2003 la Judecătoria Negreşti Oaş, reclamanţii M.G. şi M.M. au chemat în judecată pe pârâţii M.A. soţie supravieţuitoare, M.A. fiică, M.V., M.I., M.D. fii, C.C., B.F. şi B.M. fiice în calitate de moştenitori ai proprietarului tabular M.D. decedat, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rectificarea de C.F., şi sistarea stării de indiviziune.
În drept s-au invocat prevederile art. 35, art. 36 pct. 2 din Legea nr. 7/1996 şi art. 673 C. proc. civ.
Pârâtul M.D. a formulat cerere reconvenţională solicitând să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1238 mp şi intabularea acestuia în C.F..
Prin sentinţa civilă nr. 948 din 6 iulie 2004 Judecătoria Negreşti Oaş a admis acţiunea reclamanţilor, dispunând rectificarea cotelor dobândite de aceştia asupra terenurilor înscrise în C.F. 492 Moişeni, a respins cererea reconvenţională şi a luat act de renunţarea reclamanţilor la cererea privind sistarea stării de indiviziune şi atribuirea cotei de ½ din construcţii şi teren.
Pârâtul-reclamant reconvenţional M.D. a declarat apel împotriva sentinţei.
Curtea de Apel Oradea, secţia civilă mixtă, prin încheierea nr. 92 din 2 decembrie 2004 a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Tribunalului Satu Mare, în temeiul art. II alin. (3) din Legea nr. 493/2004 de aprobare a OUG nr. 65/2004 de modificare a Codului de procedură civilă.
La rândul său, Tribunalul Satu Mare prin Decizia nr. 23/Ap din 2 februarie 2005 a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat, în favoarea Curţii de Apel Oradea, competenţa materială de soluţionare a apelului. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie spre a se pronunţa în baza art. 22 alin. (3) C. proc. civ., cu regulator de competenţă.
Examinând actele şi lucrările dosarului se reţine că, obiectul acţiunii introductive îl constituie doar rectificarea de carte funciară, asupra căruia s-a pronunţat instanţa de fond, reclamanţii renunţând la capătul de cerere privind ieşirea din indiviziune (fila 95 dosar nr. 1900/2003 al Judecătoriei Negreşti Oaş).
În privinţa cererii incidentale alăturate cererii principale, respectiv acţiunea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant M.D. în constatarea uzucapiunii, a nulităţii absolute a unui contract şi a raportării donaţiei la masa succesorală, operează prorogarea de competenţă prevăzută de art. 17 C. proc. civ. potrivit căruia „cererile accesorii şi incidentale sunt în căderea instanţei competente să judece cererea principală".
Judecătoria s-a pronunţat cu privire la ambele cereri, principală şi incidentală împotriva sentinţei existând o singură cale de atac, a apelului.
Prin OUG nr. 65/2004 au fost date în competenţa tribunalului ca instanţă de apel, doar cauzele având ca obiect cererile de divorţ, de împărţeală judiciară, raporturile personale dintre părinţi şi copiii minori, filiaţia şi orice alte cazuri expres prevăzute de lege, art. 2 pct. 2 lit. a)- e) C. proc. civ.
În speţă, cererea principală are ca obiect rectificarea de carte funciară, nefiind enumerată la pct. 2 al art. 2 C. proc. civ. astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 65/2004, iar Legea nr. 7/1996 nu prevede expres că apelul în materie de rectificare de carte funciară se judecă de tribunal.
Potrivit art. II alin. (2) din Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004 privind aprobarea OUG nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă „căile de atac se judecă de instanţele competente potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă".
În temeiul alin. (3) din lege, se trimit la tribunale, doar apelurile aflate pe rolul curţilor de apel, care intră în competenţa tribunalelor determinată de art. I pct. 2 din OUG nr. 65/2004 şi nu toate apelurile indiferent de obiectul pricinii.
Faţă de aceste considerente, competenţa de soluţionare a apelului declarat de pârâtul reclamant-reconvenţional M.D., aparţine Curţii de Apel Oradea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a apelului declarat de pârâtul reclamant-reconvenţional M.D. împotriva sentinţei civile nr. 948 din 6 iulie 2004 a Judecătoriei Negreşti Oaş, în favoarea Curţii de Apel Oradea.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3889/2005. Civil. Stabilirea competenţei | ICCJ. Decizia nr. 3891/2005. Civil. Stabilirea competenţei → |
|---|
