ICCJ. Decizia nr. 3889/2005. Civil. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3889
Dosar nr. 2322/2005
Şedinţa de la 11 mai 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data 12 martie 2004 creditoarea SC T.A. SRL Slobozia a solicitat în contradictoriu cu debitoarea SC P.M.H. SRL încuviinţarea executării silite în baza titlului executoriu fila CEC seria BB 302 nr. 00089419 emisă la data de 15 octombrie 2003.
Judecătoria Constanţa, prin încheierea nr. 779 din 12 martie 2004 a încuviinţat executarea silită ca efect al admiterii cererii creditoarei.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel debitoarea SC P.M.H. SRL.
Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă, prin Decizia nr. 1233/C din 23 noiembrie 2004 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa.
În pronunţarea acestei hotărâri, instanţa de apel a avut în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (4) din Legea nr. 59/1934 modificată prin art. 3 pct. 9 din OG nr. 11/1993 ce prevede că încheierea de încuviinţare a executării silite a filei CEC (titlul executoriu) nu este supusă apelului, iar competenţa de soluţionare a recursului revine tribunalului. Această competenţă specială derogă de la dreptul comun.
Primind dosarul, Tribunalul Constanţa prin Decizia civilă nr. 33 din 18 ianuarie 2005 a declinat competenţa de soluţionare a apelului declarat de către debitoare în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
Totodată constatând existenţa conflictului negativ de competenţă în temeiul art. 21 C. proc. civ. a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a pronunţa un regulator de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că art. 53 alin. (4) din Legea nr. 59/1934 modificată prin OG nr. 11/1993 prevede că încheierea de investire cu formulă executorie a filei CEC nu este supusă apelului, rezultând că poate fi atacată doar cu recurs.
În cauză însă, debitoarea a declarat recurs împotriva încheierii nr. 779 din 12 martie 2004 a Judecătoriei Constanţa prin care s-a încuviinţat executarea silită a filei CEC şi nu împotriva încheierii prin care s-a dispus investirea cu formulă executorie.
Or, procedura încuviinţării executării silite este necontecioasă şi este guvernată de dispoziţiile art. 331 şi urm. C. proc. civ.
Astfel, art. 336 alin. (2) C. proc. civ. prevede că încheierea prin care s-a încuviinţat executarea silită este supusă apelului iar potrivit art. 282 alin. (1) şi art. 3 pct. 2 C. proc. civ. această cale de atac se judecă de curtea de apel.
Cauza a fost înregistrată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona conflictul negativ de competenţă.
Verificând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine că, într-adevăr, între cele două instanţe s-a ivit un conflict negativ de competenţă în înţelesul art. 20 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a cărui soluţionare revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit art. 22 C. proc. civ.
În mod judicios s-a stabilit că debitoarea SC P.M.H. SRL a declarat apel împotriva încheierii nr. 779 din 12 martie 2004 pronunţată de Judecătoria Constanţa prin care s-a admis cererea creditoarei SC T.A. SRL Slobozia şi s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu: filă CEC seria BB 302 nr. 00089419.
În acest context, nu sunt incidente cauzei dispoziţiile art. 53 alin. (4) din Legea nr. 59/1934 modificată prin OG nr. 11/1993 care se referă la căile de atac împotriva încheierii prin care s-a admis investirea cu formulă executorie a filei CEC, procedură specială ce derogă de la dreptul comun.
Procedura încuviinţării executării silite reglementată de art. 3731 C. proc. civ. este o procedură necontecioasă ce se supune regulilor defipte de art. 331 şi urm. C. proc. civ.
Drept urmare, încheierea prin care se admite cererea de încuviinţare a executării silite este supusă apelului conform art. 336 alin. (2) C. proc. civ.
Instanţa competentă să soluţioneze apelul este cea prevăzută în art. 3 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 58/2003 aprobată prin Legea nr. 195/2004, respectiv curtea de apel.
În legea specială, respectiv Legea nr. 59/1934 modificată prin OG nr. 11/1993, nu sunt prevederi derogatorii de la dreptul comun privind încuviinţarea executării silite, aşa încât se aplică prevederile Codului de procedură civilă.
Faţă de cele ce preced, Curtea va stabili competenţa de soluţionare a apelului declarat de debitoarea SC P.M.H. SRL în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a apelului declarat de SC P.M.H. SRL împotriva încheierii nr. 779 din 12 martie 2004 a Judecătoriei Constanţa de încuviinţare a executării silite, în favoarea Curţii de Apel Constanţa.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3937/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3890/2005. Civil. Stabilirea competenţei → |
|---|
