ICCJ. Decizia nr. 3891/2005. Civil. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Încheierea nr. 3891Dosar nr. 2325/2005
Şedinţa publică din 11 mai 200.
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Miercurea-Ciuc sub nr. 493 din 17 februarie 2003, reclamantul S.Z. a chemat în judecată pe pârâţii F.G., F.Z., L.E.E., B.M.P., P.A. şi A.P., solicitând ieşirea din indiviziune asupra imobilului situat în Miercurea-Ciuc, cu cheltuieli de judecată.
La data de 21 ianuarie 2004, în temeiul art. 6736 alin. (1) C. proc. civ. s-a pronunţat încheierea nr. 7/2004 de admitere în principiu.
Împotriva acestei încheieri au declarat apel pârâţii P.A. şi A.P.; apelul a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 333/A din 13 mai 2004 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă.
Recursul declarat de pârâţii apelanţi a fost înregistrat la Curtea de Apel Târgu-Mureş la data de 11 iunie 2004 şi înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 30 iunie 2004.
Prin încheierea nr. 148/D din 22 noiembrie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat împotriva deciziei nr. 333/A din 13 mai 2004 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă, în favoarea acestei instanţe, în temeiul dispoziţiilor art. 2 pct. 2 C. proc. civ., modificat prin OUG nr. 65 din 9 septembrie 2004, aprobată prin Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004 în temeiul art. II alin. (3) din legea menţionată.
Primind recursul spre soluţionare, Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă, prin Decizia nr. 27/R din 13 ianuarie 2005 a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă a constatat ivit un conflict negativ de competenţă, motiv pentru care dosarul a fost înaintat în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.
Curtea constată inexistenţa conflictului negativ de competenţă pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 20 alin. (2) C. proc. civ., există un conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeaşi pricină.
Din reglementarea cuprinsă în art. 22 C. proc. civ. rezultă că regulatorul de competenţă se dă de către instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict.
Textul nu se ocupă de situaţia în care conflictul de competenţă s-ar ivi între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi o instanţă inferioară, presupunând că instanţa supremă este cea de a doua instanţă care îşi declină competenţa, situaţie în care hotărârea sa ar avea un dublu caracter, respectiv de hotărâre declinatorie de competenţă şi, în acelaşi timp, regulator de competenţă.
În speţă, prima instanţă care şi-a declinat competenţa de soluţionare a recursului este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce înseamnă că problema competenţei materiale a fost dezlegată în mod obligatoriu pentru instanţa de trimitere, ea neputând genera un conflict negativ de competenţă.
În consecinţă, se va restitui cauza Curţii de Apel Târgu-Mureş pentru judecarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Constată inexistenţa conflictului negativ de competenţă şi restituie cauza Curţii de Apel Târgu-Mureş pentru continuarea judecăţii recursului.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3890/2005. Civil. Stabilirea competenţei | ICCJ. Decizia nr. 3873/2005. Civil → |
|---|
