ICCJ. Decizia nr. 4225/2005. Civil. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4225Dosar nr. 2904/2005
Şedinţa din Camera de consiliu din 20 mai 2005
Asupra conflictului negativ de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti la data de 11 decembrie 2003, recurentele P.S.I.F.V. şi L.A.M. au chemat în judecată pe pârâţii Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa aceştia să fie obligaţi la restituirea bijuteriilor confiscate la data de 14 martie 1949 de la autorii lor, arătând că valoarea obiectelor confiscate se ridică la un miliard lei şi, respectiv, 200.000.000 lei.
Prin sentinţa civilă nr. 2719 din 19 aprilie 2004, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis în parte acţiunea, obligând pârâţii la plata contravalorii obiectelor confiscate la preţul practicat de Banca Naţională a României la data plăţii efective şi a respins cererea de restituire a contravalorii obiectelor din metal comun confiscate.
Împotriva acestei sentinţe, reclamantele au formulat apel.
Prin Decizia civilă nr. 655/A Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Curţii de Apel Bucureşti motivând că faţă de dispoziţiile art. 282 alin. (1) C. proc. civ., calea de atac ce poate fi promovată împotriva hotărârii pronunţate în primă instanţă este apelul.
Prin Decizia civilă nr. 1679/A, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă, şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a reţinut că în conformitate cu art. 299 alin. (3) C. proc. civ., aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004, în situaţiile în care hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti sunt supuse numai recursului, judecarea acestei căi de atac este de competenţa instanţei imediat superioare celei care a pronunţat hotărârea în cauză, motiv pentru care a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
A constatat în temeiul art. 21 raportat la art. 22 C. proc. civ., conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă urmează a se constata că este competentă să soluţioneze apelul Curtea de Apel Bucureşti pentru considerentele ce vor urma.
În conformitate cu dispoziţiile art. 299 alin. (3) C. proc. civ., aşa cum a fost modificat prin OUG nr. 58/2003 aprobată prin Legea nr. 195/2004, „În situaţiile în care potrivit dispoziţiilor prezentului cod sau ale legii speciale, încheierile sau alte hotărâri pronunţate de instanţele judecătoreşti sunt supuse numai recursului, judecarea acestei căi de atac este de competenţa instanţei imediat superioare celei care a pronunţat hotărârea în cauză".
În speţă, se observă că greşit Curtea de Apel Bucureşti a calificat apelul declarat de reclamantele P.S.I.F.V. şi L.A.M. împotriva sentinţei civile nr. 2719/2004 a Judecătoriei sector 1 ca fiind recurs, în realitate această cale de atac este apel, urmând ca în conformitate cu dispoziţiile art. 32 pct. 2 C. proc. civ., aşa cum a fost modificat prin OUG nr. 58/2003 care stabileşte competenţa după materie a curţilor de apel, cererea fiind supusă atât căii de atac a apelului, cât şi căii de atac a recursului, să fie judecat de Curtea de Apel Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a apelului declarat de P.S.I. şi de L.A.M. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4278/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4232/2005. Civil → |
|---|
