ICCJ. Decizia nr. 5071/2005. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5071
Dosar nr. 19394/1/2005
Nr. vechi 5318/200.
Şedinţa publică din 25 mai 2006
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin notificarea înregistrată sub nr. 65 din 12 iunie 2003, L.A., în calitate de moştenitoare a tatălui său F.M. a solicitat în temeiul Legii nr. 10/2001 acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, pentru imobilul situat în Piatra Neamţ, alcătuit din suprafaţa de 120 mp teren casă şi anexe gospodăreşti, expropriat în persoana defunctului, fără acordarea vreunor despăgubiri, prin Decretul nr. 926/1963.
Prin dispoziţia nr. 792 din 9 iulie 2003, emisă de Primarul Municipiului Piatra Neamţ notificarea a fost respinsă ca tardiv formulată.
Tribunalul Neamţ, prin sentinţa civilă nr. 371/C din 8 octombrie 2003, a respins contestaţia formulată de petentă împotriva sus-amintitei dispoziţii, reţinând legalitatea soluţiei de respingere a notificării ca tardiv formulată.
L.A. a declarat apel împotriva acestei sentinţe.
Curtea de Apel Bacău, prin Decizia civilă nr. 371 din 29 martie 2004, a respins ca nefondat apelul.
Această decizie a fost atacată cu recurs de contestatoare.
Aceasta a susţinut că intenţia legiuitorului a fost aceea de a prelungi şi termenul de depunere al notificării.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru următoarele argumente.
Aşa cum rezultă din prevederile art. 21 alin. (1) din Legea 10/2001, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 109 şi 145/2001, termenul pentru depunerea notificărilor este de un an de la data intrării în vigoare a legii, ceea ce înseamnă 14 februarie 2002.
Conform alin. (5) al aceluiaşi articol, nerespectarea termenului prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsurile reparatorii prevăzute de lege.
Susţinerile recurentei că pentru depunerea actelor doveditoare, art. 22 din Legea 10/2001 a prevăzut un termen de până la 18 luni sau că acţiunea în revendicare este imprescriptibilă, nu au relevanţă, ele neputând prelungi termenul de 1 an prevăzut pentru formularea notificării.
Cum contestatoarea a formulat notificarea la 12 iunie 2003, cu mult peste termenul legal, soluţia de respingere ca tardiv formulată este corectă, iar recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea L.A. împotriva deciziei nr. 371 din 29 martie 2004 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 5076/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5026/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
---|