ICCJ. Decizia nr. 5437/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 21 aprilie 2003, reclamanții A.I. și A.N. au chemat în judecată pe pârâta I.F., pentru ca prin sentința ce instanța va pronunța s-o oblige pe aceasta din urmă să zidească cele 6 ferestre, situate la nordul casei sale, să schimbe geamurile de la baia imobilului, în partea de est a casei reclamanților și să înceteze a mai urmări casa proprietatea acestora.
în motivarea acțiunii, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 612,art. 613 C. civ., reclamanții au arătat că pârâta și-a construit casa cu ferestrele orientate spre imobilul proprietatea acestora, așa încât la parterul imobilului sunt 2 geamuri în suprafață de 1,60 m/1,80 m, un geam la baie de 0,60 m/0,40 m, iar la etaj sunt 3 geamuri de 1,60/1,80 m, precum și un geam la baie de 0,60 m/0,40 m și că picătura de la acoperișul pârâtei cade pe proprietatea acestora, îngrădindu-le și încălcându-le zilnic dreptul la intimitate.
La termenul de judecată din 4 iunie 2003, reclamanții au renunțat la capătul de cerere privind încetarea urmăririi activității de zi cu zi a reclamanților de către pârâtă.
Ulterior, aceștia și-au precizat cererea de chemare în judecată arătând că obiectul acțiunii îl constituie zidirea celor 6 ferestre, care sunt situate pe peretele dinspre nord al casei pârâtei și schimbarea acelor ferestre pe partea de est a casei, unde este grădina pârâtei, nu și servitutea picăturii streșinilor.
Prin sentința civilă nr. 3813 din 19 noiembrie 2003, Judecătoria Târgoviște a admis în parte acțiunea, astfel cum a fost precizată.
A dispus obligarea pârâtei la zidirea ferestrei de la baie și mutarea acesteia pe zidul dinspre est, precum și construirea unui panou (parapet) din lemn sau metal, având dimensiuni de 1,65 m x 1,10 m, depășindu-se spre baie cu 40 cm, situat la o distanță de 0,50 m de perete, conform schiței din raportul de expertiză.
A respins cererea de zidire a celorlalte ferestre de către pârâtă.
A luat act de renunțarea reclamanților la judecarea capătului de cerere referitor la încetarea urmăririi casei reclamanților de către pârâtă.
A admis în parte cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, în sensul că a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamanți a sumei de 1.000.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut concluziile raportului de expertiză care arată că, la imobilul aparținând pârâtei, pe partea dinspre hotarul despărțitor al proprietăților, au fost construite mai multe ferestre, situate la parter și la etaj, care au restrâns dreptul de a deschide ferestrele de la proprietatea reclamanților.
Ca atare, au fost încălcate dispozițiile art. 612 C. civ., care prevăd că "nimeni nu poate avea vederea sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea, asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, de nu va fi o distanță de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi în proprietatea vecină.
împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții A.I. și A.N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că din probele administrate instanța a omis a avea în vedere următoarele aspecte:
- că ferestrele imobilului pârâtei au fost construite la o distanță mai mică decât prevede legea, și anume 1,90 m față de gardul sau zidul despărțitor de proprietatea vecină;
- că datorită apropierii sub limita distanței legale de la ferestrele imobilului pârâtei se poate vedea direct în gospodăria reclamanților;
- că imobilul pârâtei este mult mai înalt decât cel al reclamanților și fiind construit foarte aproape de acesta se poate auzi și vedea de la ferestre, direct în imobilul reclamanților, impietând asupra dreptului la intimitate al reclamanților în propriul imobil;
- că au fost ignorate înscrisuri, respectiv adresa emisă de Primăria comunei Lucieni nr. 1017 din 25 februarie 2003 în care se precizează că "locuința pârâtei este situată necorespunzător față de linia de proprietate, respectiv 0,50 m, iar ferestrele au vedere spre vecini" și totodată, că atât prin ferestrele aflate la fațada casei, cât și prin ferestrele care sunt amplasate pe partea de est a locuinței sale, pârâta are posibilitatea de aerisire a camerelor;
- că au fost omise a se analiza toate concluziile raportului de expertiză.
Prin decizia nr. 409 din 18 februarie 2004, Curtea de Apel Ploiești a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți.
Expertiza tehnică construcții civile și industriale a avut ca obiective: identificarea celor șase ferestre ce fac obiectul servituții; stabilirea dimensiunilor, a destinației acestora, cu luarea în considerare a prevederilor art. 612,art. 613,art. 614 C. civ.; stabilirea distanței de la ferestre la linia de hotar; determinarea posibilităților schimbării ferestrelor pe partea de est a casei pârâtei, fără cauzarea de prejudicii asupra construcției acesteia, iar pe baza măsurătorilor și constatărilor efectuate s-au stabilit dimensiunile ferestrelor.
în acest sens, s-a arătat că, în cadrul parterului: la baie, acestea sunt de 0,60 m x 0,40 m; la bucătărie 1,15 x 1,10 m, la cameră 1,45 m x 1,10 m.
Distanțele față de hotar au fost determinate, astfel: la baie 1,40 m, cu 50 cm mai puțin decât normal, 1,90 m (art.612 Cod civil).
La bucătărie: 70 cm, cu 1,20 m mai puțin decât normal - 1,90 m (art. 612 C. civ.).
La cameră: 50 cm, cu 1,40 m mai puțin decât normal - 1,90 m (art. 612 C. civ.).
Totodată au fost stabilite dimensiunile, astfel: la baie 0,60 m x 0,40 m; la bucătărie 1,15 m x 1,10 m; la cameră 1,45 m x 1,10 m și s-a apreciat că este posibilă schimbarea ferestrelor de la baie, și s-a propus demontarea ferestrei cu dimensiunile de 0,60 m x 0,40 m amplasată la baie, zidirea golului rămas, spargerea zidului de la baie dinspre est cu dimensiunile de 0,60 m x 0,40 m și montarea ferestrei demontate.
Răspunzându-se și la obiecțiunile aduse de reclamanți raportului de expertiză s-a învederat că, în conformitate cu schița în detaliu ce este anexată la raportul de expertiză, fereastra de la baia pârâtei se va muta din locul existent, în partea de est și, prin fereastra de la bucătărie, pentru a se împiedica nerespectarea distanței legale, se va construi un paravan, din lemn sau metal, având dimensiunea de 1,65 m x 1,10 m, depășindu-se spre baie cu 40 cm.
în acest fel, vederea către imobilul reclamanților se va închide, iar panoul poate fi montat și pe gard, paralel cu casa.
S-a concluzionat că, de la etajul imobilului pârâtei nu se poate vedea în curtea reclamanților, deoarece înălțimea fânarului nu permite acest lucru.
Din măsurătorile de pe teren a rezultat și că streașina fânarului depășește hotarul către pârâtă, dar și streașina pârâtei depășește hotarul către reclamanți. Cum, prin încheierea de la 12 noiembrie 2003, reclamanta și-a precizat acțiunea, în sensul că nu solicită a se reglementa servitutea picăturii streșinilor, instanța de apel a ținut cont de această manifestare de voință a reclamantei ce se înscrie în principiul disponibilității.
Instanța de apel și-a motivat soluția respingerii acestei căi de atac, având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică de specialitate efectuat în cauză.
Decizia nr. 409 din 18 februarie 2004 a Curții de Apel Ploiești a făcut obiectul exercitării de către reclamanți a recursului declarat împotriva acestei hotărâri și au fost reiterate criticile din apel, referitoare la netemeinicia hotărârii, în ceea ce privește concluziile reținute de instanță în urma aprecierii juste cu expertiză tehnică științifică de specialitate.
Astfel s-au adus critici vizând admiterea în parte a acțiunii, reproșându-se instanței că nu a dispus zidirea tuturor celor 6 ferestre de la imobilul pârâtei, s-a insistat în nesoluționarea capătului de cerere privind "încetarea urmăririi imobilului reclamanților de către pârâtă; s-a invocat omisiunea instanței de a se pronunța asupra: procesului-verbal întocmit cu ocazia efectuării cercetării locale, în ceea ce privește amplasarea ferestrelor de la imobilul pârâtei, nu s-a ținut cont de faptul că, astfel cum a concluzionat raportul de expertiză, imobilul pârâtei este mult mai înalt decât imobilul reclamanților, nu s-a avut în vedere că pârâta are posibilități de aerisire a camerelor de la etaj și parterul clădirii, că imobilul pârâtei a fost construit la o distanță mai mică decât cea prevăzută de lege, de 1,90 m față de gardul sau zidul despărțitor de proprietatea vecină și că au fost interpretate greșit de către instanțe prevederile art. 612,art. 613,art. 614 C. civ.
Referitor la motivele de recurs ce critică netemeinicia, este de precizat că acestea nu pot fi examinate de instanță, întrucât pct. 11 al art. 304 C. civ. a fost abrogat prin dispozițiile O.U.G. nr. 138/2000, iar "hotărârea întemeiată pe o greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor" nu mai constituie un motiv de casare.
Cât privește criticile încadrate de recurenții A.I. și A.N. în art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ., nici aceste motive nu pot fi primite.
Deși reclamanții sunt nemulțumiți că instanța nu s-a pronunțat asupra petitului privind "încetarea urmăririi imobilului acestora de către pârâți", motivul de recurs întemeiat pe această critică este nefondat, întrucât la termenul din 4 iunie 2003, aceștia au renunțat la judecarea capătului de cerere, iar instanța în mod legal a dat eficiență principiului disponibilității procesului civil (fila 24 dosar nr. 2099/2003), luând act de această manifestare de voință a reclamanților.
Nici motivul încadrat de reclamanți în pct. 9 al art. 304 din același cod nu este pertinent, întrucât instanța a avut în vedere prevederile art.612, 613, 614 C. civ., și-a motivat soluția de admitere în parte a acțiunii în conformitate cu aceste texte de lege, iar raportul de expertiză construcții tehnice de specialitate (construcții civile) a stabilit dimensiunile și destinația ferestrelor de vedere la imobilul pârâtei cu aplicarea corectă a acestora (a se vedea pct. b al art. 3. Obiectivele expertizei, filele 52-53 dosar nr. 2099/2003 al Judecătoriei Târgoviște).
Față de considerentele expuse, înalta Curte a respins recursul reclamanților, ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5479/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5376/2005. Civil → |
|---|
