ICCJ. Decizia nr. 5343/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin decizia civilă nr. 319 din 5 martie 2004, Curtea de Apel Timișoara a respins ca nefondat apelul declarat de debitorul G.C. împotriva încheierii din 25 septembrie 2003 a Judecătoriei Ineu, prin care s-a admis cererea creditorului Ș.P. și s-a încuviințat executarea silită a deciziei civile nr. 1369/2001 a Tribunalului Arad prin care debitorul G.C. a fost obligat la plata sumei de 17.639.000 lei și la 3.000.000 lei onorariul executorului judecătoresc.
Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut că procedura executării silite are un caracter formal, iar controlul judiciar se limitează la respectarea normelor de competență și la aspectele ce țin de forma titlului executor și de exigibilitatea creanței cu caracter cert și lichid.
Instanța a respins ca nefondată critica referitoare la încadrarea art. 3731C. proc. civ., față de conținutul adresei 81 în 23 septembrie 2003 care atestă că executorul a solicitat Judecătoriei Ineu, ca instanță de executare încuviințarea executării silite a deciziei nr. 1369/2001 a Tribunalului Arad, investită cu formulă executorie.
în motivarea recursului declarat împotriva deciziei nr. 319 din 5 martie 2004 a Curții de Apel Timișoara, G.C. arată că în speță au fost înfrânte dispozițiunile art. 3731C. proc. civ. deoarece încuviințarea executării poate fi cerută numai de executorul judecătoresc și nu de creditor.
în al doilea rând recurentul nu există niciun impediment ca în cadrul procedurii de încuviințare a executării să intervină și o compensare a creanței, putând astfel părțile de noi procese și eforturi financiare.
Recursul este nefondat.
în speță, creditorul Ș.P. s-a conformat exigențelor cu caracter imperativ ale art. 3731C. proc. civ. deoarece a solicitat încuviințarea executării deciziei civile nr. 1369/2001 a Tribunalului Arad prin intermediul executorului judecătoresc, dovadă în acest sens fiind nu numai antetul executorului judecătoresc pe cerere dar și adresa nr. 81 din 9 ianuarie 2004 care atestă că executorul a încercat executarea titlului în discuție prin bună înțelegere.
Problema compensării creanței creditorului Ș.P. cu o pretinsă creanță pe care G.C. o are împotriva acestuia nu numai că este un aspect care se invocă pentru prima oară în recurs dar nici nu poate fi rezolvată pe calea procedurii necontencioase a încuviințării executării debitorul poate contracara executarea deciziei nr. 1369/2001 a Tribunalului Arad, total sau parțial, prin solicitarea compensării numai în cadrul procedurii contencioase a contestației la executare.
Pentru considerentele expuse mai sus, recursul declarat de G.C. a fost respins în temeiul art. 312 C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5329/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5404/2005. Civil → |
|---|
