ICCJ. Decizia nr. 5687/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5687
Dosar nr. 14441/200.
Şedinţa publică din 28 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 22 octombrie 2002 pe rolul Tribunalului Botoşani reclamanta SC R. SRL Cotârgaci a chemat în judecată Consiliul local al comunei Brăeşti pentru anularea licitaţiei şi procesului-verbal de adjudecare din 12 septembrie 2002 privind concesionarea obiectivului Iazu Mare. S-a solicitat de asemenea adjudecarea licitaţiei în favoarea sa sau organizarea unei noi licitaţii .
Reclamanta a cerut obligarea pârâtului la 100.000.000 lei cu titlu de daune materiale şi morale.
Tribunalul Botoşani prin sentinţa civilă nr. 219 din 12 martie 2003 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Dorohoi în baza art. 1 pct. 1 şi art. 2 lit. b) C. proc. civ. precum şi art. 38 din HG nr. 216/1999 privind normele metodologice cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.
Judecătoria Dorohoi prin sentinţa civilă nr. 1350 din 29 octombrie 2003 a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că, la 12 septembrie 2002 la sediul pârâtei s-a organizat o licitaţie pentru concesionarea unui luciu de apă numit Iazul Mare şi s-a întocmit un caiete de sarcini care cuprindea enumerarea condiţiilor de exploatare, obiective economice şi de mediu.
S-a constatat că reclamanta nu a respectat întocmai condiţiile impuse pentru a licita în sensul că nu a formulat o ofertă de preţ. Cât priveşte concurenţii reclamantei în persoana cărora s-a adjudecat licitaţia s-a constatat că ulterior licitaţiei aceştia au depus sumele la care s-au obligat.
Curtea de apel Suceava, prin Decizia civilă nr. 433 din 1 martie 2004 a admis apelul reclamantei, a schimbat în parte sentinţa menţionată şi a admis în parte acţiunea, dispunând anularea licitaţiei şi procesului verbal de adjudecare. S-a menţinut soluţia respingerii cererii de adjudecare în favoarea reclamantei.
Instanţa de apel a reţinut că licitaţia s-a desfăşurat cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie deoarece ofertanţii B.C. şi B.D. nu au respectat condiţiile caietului de sarcini, nedovedind că deţin în cont suma de 200 milioane lei iar plicul depus de aceştia nu conţinea documentele prevăzute de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 219/1998, împrejurare care potrivit art. 17 pct. 2 din aceeaşi lege trebuia sancţionată prin eliminarea ofertei. De asemenea s-a constatat că lipseşte procesul-verbal de constatare a situaţiei după deschiderea plicurilor expediate.
Faţă de aceste neregularităţi s-a impus anularea licitaţiei şi a procesului-verbal de adjudecare.
Împotriva acestei decizii pârâtul a declarat recurs invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
În fapt, în esenţă, reclamanta a arătat că instanţa a făcut o greşită aplicare a legii şi o apreciere superficială a probelor. S-a arătat că deşi s-a reţinut că persoanele fizice licitante nu au prezentat toate actele solicitate, s-a omis a se constata că nici reclamanta nu a prezentat o documentaţie completă. În această situaţie organizatorul licitaţiei a făcut alegerea în raport de ofertele concrete pe baza criteriului de eficienţă economică, dând câştig celui mai bine plasat sub aspect financiar.
Recurenta a conchis în sensul că licitaţia a respectat toate dispoziţiile legale în materie.
Recursul nu este fondat urmând a fi respins.
Instanţa de apel a apreciat corect în raport de datele speţei că licitaţia a fost organizată şi s-a desfăşurat cu încălcarea procedurii expres prevăzută de Legea nr. 219/1998. De altfel chiar pârâtul în motivarea recursului său recunoaşte acest lucru şi chiar semnalează că s-a omis constatarea că nici reclamanta nu a îndeplinit condiţiile prevăzute de lege.
Instanţa de apel constatând nelegalitatea licitaţiei şi anulând procesul-verbal de adjudecare a menţinut totodată soluţia de respingere a cererii de adjudecare în favoarea reclamantei.
Se constată aşadar că nu sunt întrunite în cazul recursului de faţă criteriile prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ. Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor nu a fost respectată şi ca atare a fost sancţionată licitaţia desfăşurată defectuos prin anularea ei.
Cât priveşte pct. 10 al art. 304 C. proc. civ. critica se referă în realitate la greşita interpretare a probelor, aşa cum este dezvoltată în motivele de recurs. Or, după dispariţia pct. 11 al art. 304 C. proc. civ. care a fost abrogat prin OUG nr. 138/2000, un asemenea motiv de recurs nu mai poate fi primit.
Pentru considerentele arătate se va respinge ca nefondat recursul pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul local al comunei Brăeşti, prin Primar împotriva deciziei nr. 433 din 1 martie 2004 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5691/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5677/2005. Civil → |
|---|
