ICCJ. Decizia nr. 5894/2005. Civil
| Comentarii |
|
l. Prin notificarea din 12 noiembrie 2001 reclamantele au solicitat pârâtei restituirea în natură a imobilului proprietatea autorilor lor, iar pârâta, prin decizia nr. 956 din 6 august 2002 le respinge cererea întrucât:
- nu au prezentat certificatul de moștenitor,
- pe terenul topo 1105/1 s-a construit un complex comercial, având titlu de proprietate conform H.G. nr. 834/1991;
- terenul a fost expropriat și i s-au achitat despăgubiri proprietarului.
Prin sentința civilă nr. 327 din 19 decembrie 2003 contestația a fost respinsă întrucât notificarea a fost depusă peste termenul legal, iar prin decizia civilă nr. 171/2003 Curtea de apel a anulat această sentință.
Judecând ulterior în fond instanța de apel prin decizia civilă nr. 327 din 19 decembrie 2003 a respins contestația întrucât sunt aplicabile dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001, iar reclamantele trebuiau să trimită notificarea instituției publice de privatizare. A.P.A.P.S.
Contra deciziei reclamantele au declarat recurs, invocând neaplicarea art. 27 din lege și încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO.
2. Recursul este fondat.
Recurentele reclamante au introdus contestație, după epuizarea procedurii prealabile prevăzute în Legea nr. 10/2001, în faza judiciară părțile în proces fiind desemnate, după caz, de lege: persoana îndreptățită ca reclamantele, unitatea deținătoare sau instituția publică implicată în privatizare, ca pârâtă.
Reclamantele, ca persoane îndreptățite, au contestat decizia pârâtei ca unitate deținătoare, solicitând restituirea în natură sau despăgubiri în echivalent, conform art. 10 pct. 6 din Legea.
în decizia motivată pârâta SC F. SA arată că, în speță, apreciază dispozițiile art. 27 din lege, reclamantele având "eventual, dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent de la fostele F.P.J. și F.F.P. care au vândut activele societății".
Raportul de expertiză tehnică constată că tot terenul este ocupat de construcții și alei de acces, astfel că restituirea în natură nu este posibilă.
Cu toate acestea prima instanță nu a pus în discuția părților, în conformitate cu art. 130 C. proc. civ., chemarea în proces, în calitate de pârâtă, a instituției publice de privatizare, adică a A.P.A.P.S. în aplicarea art. 27 din Legea nr. 10/2001.
Instanța de apel, prin decizia recurată, reține această situație și, chiar, repune în termen de notificare a A.P.A.P.S. pe cele două reclamante, dar respinge plângerea și închide, astfel, calea acestora de a-și exercita dreptul, conferit de legea specială de reparațiune, la despăgubirile cuvenite prin echivalent.
Drept urmare, toate cele trei hotărâri au fost casate, iar cauza, în baza art. 312 alin. (5) C. proc. civ., a fost trimisă primei instanțe pentru rejudecarea, cu citarea părților, în condițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5892/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5883/2005. Civil → |
|---|
