ICCJ. Decizia nr. 5963/2005. Civil. încheiere intabulare teren. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5963
Dosar nr. 4448/2005
Şedinţa publică din 6 iulie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 16 iunie 2004, pronunţată în camera de consiliu în dosarul nr. 36585-36596/2004, Judecătoria Braşov, Biroul de carte funciară a admis cererea formulată de B.T. cu privire la imobilul înscris în C.F. nr. 30035 a localităţii Braşov, sub A 5, tpo.2989/1/4, proprietatea lui I.L. şi alţii, dispunându-se dezmembrarea imobilului în mai multe loturi.
Împotriva acestei încheieri I.L. a declarat apel.
Curtea de apel Braşov, prin Decizia civilă nr. 42/2005 a soluţionat acest apel, pe care l-a respins, reţinând că nu exista nici o piedică la întabulare.
Împotriva acestei decizii I.L. a declarat recursul de faţă, prin care a susţinut că în mod greşit s-a încuviinţat întabularea, în lipsa unor măsurători adecvate ale suprafeţelor ce au revenit părţilor în urma hotărârii de partaj.
La termenul din 6 iulie 2005, în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte a invocat din oficiu motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.
Potrivit acestui text, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe.
Motivul invocat din oficiu este întemeiat, ca atare recursul se va admite, cu consecinţa casării deciziei şi a trimiterii dosarului, conform art. 312 alin. (6) C. proc. civ. la instanţa competentă, Tribunalul Braşov, pentru judecarea căii de atac, având în vedere următoarele argumente.
Potrivit art. 159 pct. 2 C. proc. civ., necompetenţa este de ordine publică când pricina este de competenţa unei instanţe de alt grad.
Iar conform art. 2 pct. 2 C. proc. civ. astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 65/2004, tribunalele judecă ca instanţe de apel , apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă în orice alte cazuri prevăzute expres de lege. Or, legea specială, Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, prevede în art. 52 alin. (2) astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 499/2004 privind aprobarea OUG nr. 41/2004 că încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa competentă din circumscripţia în care se află imobilul.
Până la reorganizarea birourilor de carte funciară, rezultă că potrivit acestei norme tranzitorii, plângerea poate fi calificată ca fiind apel, de competenţa instanţei ierarhic superioare celei care a pronunţat hotărârea.
Intenţia legiuitorului de a reveni la firescul ierarhiei căilor de atac, dinaintea apariţiei OUG nr. 58/2003, rezultă şi din dispoziţiile Legii nr. 219/2005 privind aprobarea OUG nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de petenta I.L. împotriva deciziei nr. 42 din 18 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza spre competentă soluţionare a apelului la Tribunalul Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 iulie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 5964/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 596/2005. Civil → |
---|