ICCJ. Decizia nr. 5964/2005. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5964
Dosar nr. 4649/200.
Şedinţa publică din 6 iulie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Ploieşti, prin sentinţa civilă nr. 4413 de la 24 mai 2004, pronunţată în dosarul nr. 14440/2003, a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta A.S. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Banca Naţională a României, privind plata despăgubirilor pentru metalul preţios fin conţinut de monedele din aur ce i-au fost confiscate anterior datei de 22 decembrie 1989.
Prin Decizia civilă nr. 2861 de la 12 noiembrie 2004 pronunţată în dosarul nr. 8771/2004 Curtea de Apel Ploieşti a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul că a admis în parte acţiunea şi, drept consecinţă a obligat pârâtul să plătească reclamantei despăgubiri băneşti, reprezentând contravaloarea cantităţii de 78,79 grame aur fin, calculată la preţul practicat de Banca Naţională a României la data plăţii. A reţinut instanţa că reclamantei i-au fost confiscate şapte monede din aur, în greutate totală de 78,79 grame, conform inventarului nr. 1049 şi expertizei tehnice nr. 104920 şi că preluarea a fost abuzivă în sensul dispoziţiilor art. 341 alin. (1) din OG nr. 190/2000 aprobată prin Legea nr. 261/2002.
Decizia a devenit irevocabilă urmare a neexercitării căii extraordinare de atac a recursului.
Prin cererea formulată la 11 februarie 2005 Banca Naţională a României a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurată în Decizia instanţei de apel nr. 2861/2004, eroare constând în aceea că deşi gramajul celor 7 monede confiscate este de 71,96 grame aur fin, din greşeală s-a reţinut, în considerente şi în dispozitiv, că acesta este de 78,79 grame aur fin.
Instanţa, prin încheierea din camera de consiliu din 1 martie 2005, a respins, ca nefondată, cererea formulată constatând că nu sunt întrunite dispoziţiile art. 281 C. proc. civ.
A motivat instanţa că greutatea metalului preţios confiscat reclamantei a fost stabilită la 78,79 grame în baza probatoriului administrat şi anume inventarul nr. 1049 întocmit de miliţie şi expertiza tehnică nr. 104920 întocmită de Banca Naţională a României şi că, nefiind în prezenţa unei erori materiale de calcul pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 281 C. proc. civ., cererea urmează a fi respinsă.
Pârâta, prin cererea înregistrată la 16 martie 2005, a formulat recurs în împotriva încheierii din 1 martie 2005, criticând-o pentru nelegalitate, art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele considerente.
Potrivit adresei SMB cu nr. 4525 din 26 aprilie 2004 pe numele reclamantei s-au identificat doar 7 monede şi nu 8 monede astfel cum s-a solicitat, cu un conţinut total de 71,96 gr. aur fin şi nu 78,79 gr. aur fin.
Eroarea a constat în aceea că instanţa a socotit greşit gramajul de 78,79 gr. aur fin, acesta reprezentând de fapt cantitatea de aur brut.
În expertiza tehnică depusă în anexă este trecut gramajul de aur brut, ori în Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 190/2000, aprobate prin HG nr. 1344/2003 se prevede că se acordă despăgubiri la gramajul de aur fin şi nu brut.
Examinând motivele de recurs în baza actelor şi lucrărilor cauzei, Curtea va reţine cele ce urmează.
Dispoziţiile art. 281 C. proc. civ. se referă la „greşeli materiale" ;aşadar nu pot face obiect al procedurii de îndreptare a erorilor materiale greşelile de fond, acestea putând fi îndreptate doar prin intermediul căilor de atac.
Recurenta, prin cererea întemeiată în baza dispoziţiilor art. 281 C. proc. civ., învederează aspecte ce ţin de fondul pricinii şi anume dacă gramajul reţinut de instanţă este din aur fin ori din aur brut şi funcţie de această calificare gramajul este diferit:71,96 fin ori 78,79 brut.
Instanţa de apel a reţinut în mod corect că nu sunt incidente dispoziţiile art. 281 C. proc. civ. câtă vreme nu este vorba a schimba greşeala de calcul.
Pentru considerentele arătate, în baza dispoziţiilor art. 302 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Banca Naţională a României, sucursala Prahova, împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale din 1 martie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul nr. 8771/2004.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 6 iulie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 596/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5963/2005. Civil. încheiere intabulare teren.... → |
---|