ICCJ. Decizia nr. 6017/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin notificarea din 12 noiembrie 2001 formulată în condițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001, B.N.R. a solicitat SC R. SRL Brașov restituirea în natură a imobilului teren și construcție în valoare estimată la suma de 5 miliarde lei, situat în Brașov, înscris în C.F. Brașov.
Societatea notificată a emis decizia nr. 172 din 1 aprilie 2003, prin care a respins cererea, motivând că B.N.R. nu are calitate de persoană îndreptățită în sensul reglementat de art. 3 din Legea nr. 10/2001 modificată prin O.U.G. nr. 184/2002.
împotriva deciziei a fost introdusă contestație de către B.N.R. prin sucursala Brașov, solicitându-se desființarea deciziei și obligarea SC R. SRL Brașov și Consiliul Local al Municipiului Brașov la a-i restitui imobilul integral și în natură.
învestit cu soluționarea contestației, Tribunalul Brașov, secția civilă, a statuat, pe de o parte că B.N.R. este o instituție publică a statului potrivit art. 1 din Legea nr. 101/1998 și face parte astfel din categoria persoanelor juridice prevăzute în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 modificată prin O.U.G. nr. 184/2002 care nu au calitate de persoane îndreptățite și nu fac obiectul Legii nr. 10/2001, iar pe de altă parte că intimatul Consiliul Local al Municipiului Brașov nu are capacitate procesuală de folosință.
Ca urmare, tribunalul a pronunțat sentința civilă nr. 30/S din 16 ianuarie 2003, prin care a respins contestația în contradictoriu cu intimata SC R. SRL Brașov și a anulat aceeași contestație în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local al municipiului Brașov.
Apelul declarat de sucursala Brașov în numele și pentru B.N.R. a fost respins prin decizia civilă nr. 893/Ap din 21 septembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, considerentele primei instanțe constituind și motivarea hotărârii date în apel.
Aceeași sucursală din Brașov a declarat recurs în numele și pentru B.N.R.
Invocând cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., contestatoarea a susținut că este lipsită de suport legal constatarea instanțelor referitoare la lipsa calității de persoană îndreptățită, deoarece B.N.R. este o instituție publică cu caracter special, neputând fi asimilată instituțiilor publice din sfera administrației de stat avute în vedere prin art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 modificată prin O.U.G. nr. 184/2002, astfel că are îndreptățirea de a cere, pe calea Legii nr. 10/2001, restituirea imobilelor preluate de stat din proprietatea sa.
Recursul nu este întemeiat.
Prin O.U.G. nr. 184 din 12 decembrie 2002 Guvernul României a modificat și completat Legea nr. 10/2001, una din completări constând în introducerea alin. (2) la art. (3) al legii având următorul cuprins:
"(2). Ministerele, celelalte instituții publice ale statului sau ale unităților administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societățile naționale, societățile comerciale cu capital de stat, precum și cele privatizate potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptățite și nu fac obiectul prezentei legi".
în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 101/1998 B.N.R. este banca centrală a statului român, deci instituție publică a statului care se încadrează în sfera noțiunii de "celelalte instituții publice ale statului" cuprinsă în conținutul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 mai sus redat.
Ca urmare, pe deplin legal instanțele au statuat că B.N.R. nu are calitate de persoană îndreptățită și nu face obiectul Legii nr. 10/2001, susținerile contrare dezvoltate pe calea recursului fiind evident nefondate.
Pe cale de consecință, recursul a fost respins ca nefondat în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5910/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5424/2005. Civil → |
|---|
