ICCJ. Decizia nr. 6117/2005. Civil. Conflict negativ de competenta. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6117
Dosar nr. 7852/2005
Şedinţa din 7 iulie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 8192 din 5 octombrie 2004 a Judecătoriei Braşov a fost admisă acţiunea formulată de B.A. în contradictoriu cu SC R. SRL Braşov, dispunându-se obligarea pârâtei de a încheia cu reclamantul contract de vânzare–cumpărare cu privire la locuinţa situată în Braşov.
Apelul declarat de SC R. SRL Braşov împotriva acestei sentinţe a fost înregistrat la C.A. Braşov, care prin Decizia nr. 257 din 15 martie 2005, pronunţată cu opinia separată a unui membru al completului de judecată şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov.
Această soluţie s-a întemeiat pe prevederile art. 2821 C. proc. civ., coroborate cu art. 1 pct. 5 din Legea nr. 195/2004 de modificare a art. 299 C. proc. civ., avându-se în vedere că obiectul litigiului are o valoare de sub 1 miliard lei şi ca atare singura cale de atac admisibilă este recursul de competenţa instanţei imediat ierarhic superioare celei care a pronunţat sentinţa.
La rândul său, Tribunalul Braşov s-a declarat necompetent să soluţioneze cauza şi ca urmare prin Decizia nr. 354 din 5 mai 2005 a dispus declinarea competenţei de soluţionare a apelului în favoarea Curţii de Apel Braşov.
S-a avut în vedere că cererea de faţă are ca obiect obligaţia de a face, respectiv constrângerea debitorului unei obligaţii de a executa în natură prestaţia la care este ţinut. S-a apreciat apoi că este vorba de o acţiune neevaluabilă în bani, ce nu face parte din categoria litigiilor vizate de art. 2821 C. proc. civ. şi ca atare tribunalul nu este competent să soluţioneze apelul.
Ivindu-se un conflict negativ de competenţă în sensul art. 20 pct. 2 C. proc. civ., cauza a fost înaintată acestei instanţe în drept să hotărască asupra conflictului, conform art. 21 C. proc. civ.
Se constată că instanţele au hotărât în mod diferit asupra competenţei de soluţionare a căii de atac exercitate împotriva sentinţei dată de judecătorie ca instanţă în fond, în raport de reţinerea în cauză sau neaplicabilitatea prevederilor art. 2821 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit acestei prevederi legale, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind o serie de litigii, între care şi acela al căror obiect are o valoarea de până la 1 miliard lei. Aceste categorii de litigii sunt susceptibile numai în recurs, care în adevăr potrivit art. I pct. 5 din Legea nr. 195/2004 de modificare a art. 299 C. proc. civ. se soluţionează de instanţa imediat superioară celei care a pronunţat prima hotărâre.
Pentru aceste considerente Curtea de Apel Braşov s-a declarat necompetentă să soluţioneze apelul şi a trimis cauza tribunalului spre a judeca recursul.
Această soluţie este eronată, deoarece porneşte de la o falsă premisă, potrivit căreia obiectul cererii este evaluabil în bani şi este situat sub plafonul menţionat.
Examinând obiectul cererii, se constată că s-a solicitat obligarea pârâtei la încheierea unui contract de vânzare–cumpărare asupra unui imobil ocupat de reclamant în calitate de chiriaş. Această acţiune astfel cum este formulată se înscrie în categoria acelora ce au ca obiect o obligaţie de a face, având ca finalitate constrângerea celui chemat în judecată de a executa în natură, în mod direct o anumită prestaţie. Aceasta este o acţiune neevaluabilă în bani, şi în legătură cu care este lipsită de relevanţă juridică valoarea imobilului asupra căruia se solicită a se exercita o anumită prestaţie. Aşa fiind, în raport de natura juridică a acţiunii, de obiectul ei, neevaluabil în bani, rezultă că nu sunt incidente în cauză prevederile art. 2821 pct. 1 C. proc. civ., în sensul cărora singura cale de atac admisibilă ar fi fost recursul.
Prin urmare, în mod corect părţile şi-au intitulat calea de atac exercitată drept apel, care potrivit art. 3 pct. 2 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 65/2004, în vigoare la data soluţionării conflictului, este de competenţa Curţii de Apel Braşov.
De aceea se va stabili competenţa de soluţionare a apelului de faţă în favoarea acestei instanţe, căruia i se va trimite dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte în favoarea Curţii de Apel Braşov competenţa de soluţionare a apelului declarat de SC R. SRL Braşov împotriva sentinţei nr. 8192 din 5 octombrie 2004 a Judecătoriei Braşov.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6115/2005. Civil. Conflict negativ de... | ICCJ. Decizia nr. 6092/2005. Civil. Revizuire → |
|---|
