ICCJ. Decizia nr. 6147/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6147
Dosar nr. 21113/200.
Şedinţa publică din 8 iulie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 5 ianuarie 2004, reclamanta R.R.F., în contradictoriu cu intimata comuna Bod, reprezentată prin primar, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea dispoziţiei nr. 350 din 21 noiembrie 2003 emisă de Primarul comunei Bod (judeţul Braşov), şi să fie obligată intimata la emiterea unei decizii de restituire în natură a cotei de ½ parte din imobilul situat în Comuna Bod, înscris în C.F. nr. 257 Bod.
În motivarea contestaţiei, reclamanta arătat că prin dispoziţia menţionată, primarul comunei Bod i-a respins notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001 motivat de faptul că dosarul nu a fost amplasat cu acte doveditoare.
O atare susţinere este neîntemeiată, în condiţiile în care ea a ataşat la notificare toate actele necesare stabilirii calităţii sale de persoană îndreptăţită în sensul actului normativ menţionat, respectiv extrasul de C.F. şi actele de stare civilă.
Fiind astfel învestit, Tribunalul Braşov, secţia civilă, prin sentinţa nr. 190/S din 23 aprilie 2004, a admis în parte contestaţia, a anulat dispoziţia nr. 350 emisă la 21 noiembrie 2003 de către Primarul comunei Bod şi a obligat pe intimată să emită o nouă decizie în condiţiile reglementate de Legea nr. 10/2001 prin care să se dispună restituirea în natură către contestatoare a cotei de ½ parte din imobilul cu destinaţia de casă de locuit înscris în C.F. nr. 257 Bod, situat în comuna Bod, şi prin care să instituie în favoarea acesteia un drept special de folosinţă asupra imobilului cu destinaţia de teren, înscris în cartea funciară sus arătată. A respins restul pretenţiilor formulate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că imobilul situat la adresa menţionată a aparţinut în coproprietate numitelor K.A.(născută G.) şi K.R.(născută G.), în cotă de ½ parte fiecare.
Conform testamentului autentificat sub nr. 1515 din 29 august 1966 la fostul notariat de Stat Sfântu-Gheorghe numita K.A. a testat în favoarea reclamantei (nepoată de soră) întreaga sa avere, aşa încât, la 5 aprilie 1974, la poziţia B 19 din C.F. 257 Bod, este intabulat dreptul de proprietate al contestatoarei asupra cotei de ½ parte din imobilul în litigiu cu titlu de moştenire după numita K.A.
La aceeaşi dată de 5 aprilie 1974, la poziţia B 20 din cartea funciară menţionată, a fost intabulat dreptul de proprietate al Statului Român asupra cotei de ½ parte din imobil, cotă ce a aparţinut celeilalte coproprietare, K.R.(născută G.) cu titlu de succesiune vacantă, conform art. 680 C. civ.
S-a mai reţinut că această cotă de ½ ce a aparţinut lui K.R. a fost preluată abuziv de către stat, întrucât K.R. a fost mama contestatoarei şi aceasta din urmă făcând parte din clasa moştenitorilor legali (descendentă), nu se putea trece în proprietatea statului cu titlu de succesiune vacantă, cota autoarei sale.
Reclamanta fiind moştenitor sezinar al mamei sale, nu era necesară intabularea în evidenţele de publicitate imobiliară, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 20 din Decretul nr. 115/1938.
În fine, instanţa de fond a mai reţinut că în speţă sunt îndeplinite cerinţele art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 în condiţiile în care nu s-a făcut nici o dovadă că imobilul revendicat de contestatoare nu poate fi restituit în natură.
Referitor la teren, instanţa a reţinut că în cauză sunt incidente prevederile art. 2 alin. (1) din OUG nr.184 din 12 decembrie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 şi OUG nr. 94/2000 aprobată prin Legea nr. 501/2002, raportat la calitatea de cetăţean german a contestatoarei, care poate opta pentru dobândirea unui drept de folosinţă special care îi conferă drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru proprietar, cu excepţia dreptului de dispoziţie.
Soluţia instanţei de fond a fost confirmată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, care, prin Decizia nr. 1040/Ap din 27 octombrie 2004, a respins ca nefondat apelul intimatei comuna Bod, prin primar.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, a declarat recurs intimata comuna Bod, reprezentată de Primar.
Deşi, recursul este confuz redactat, din examinarea acestuia rezultă că se critică Decizia atacată pentru faptul că contestatoarea nu ar fi dovedit calitatea procesuală activă şi că în mod greşit s-a reţinut că partea indiviză de ½ din imobil ar fi trecut abuziv în proprietatea statului în condiţiile în care succesiunea defunctei K.R.(născută G.) a fost declarată vacantă, critici ce se pot încadra în pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Referitor la prima susţinere, aceasta nu poate fi primită, în condiţiile în care, cu extrasul din registrul familiei aflat la dosarul de fond, contestatoarea a făcut dovada că este fiica mamei sale K.R., născută G., iar potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în calitate de moştenitoare a mamei sale a fost repusă în termenul de acceptare a succesiunii pentru cota de ½ din imobil ce a aparţinut autoarei sale.
Nici cea de a doua susţinere nu poate fi primită în condiţiile în care dreptul statului asupra moştenirii putea opera numai în cazul în care după defunct nu ar fi rămas moştenitori legali. Or, făcând parte din clasa descendenţilor, contestatoarea este moştenitor legal al mamei sale, aşa încât, în mod just au reţinut instanţele că partea de ½ din imobil ce a aparţinut autoarei a trecut în proprietatea statului în mod nelegal, abuziv.
De menţionat este faptul că prin dispoziţia nr. 260 din 27 aprilie 2005 aflată la dosar, emisă de primarul comunei Bod, s-a dispus restituirea în natură către contestatoare a cotei de ½ din imobilul în litigiu, executându-se astfel hotărârea primei instanţe, recursul rămânând astfel fără obiect.
Ca atare, în raport de considerentele arătate, recursul declarat în cauză se priveşte ca nefondat şi va fi respins în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta comuna Bod, prin primar împotriva deciziei nr. 1040/AP din 27 octombrie 2004 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 8 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6152/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6140/2005. Civil → |
|---|
