ICCJ. Decizia nr. 6257/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 22 decembrie 2003 pe rolul Judecătoriei Răducăneni, reclamanta P.A. a chemat în judecată pe pârâții H.C. și H.I., solicitând ca în contradictoriu cu aceștia instanța să constate nulitatea absolută a testamentului din 25 martie 1992 întocmit de defunctul H.V., decedat la 22 decembrie 1993, prin care i s-a încălcat rezerva succesorală.
Prin întâmpinare pârâtul H.C. a invocat lipsa calității procesual pasive a soției sale I., precum și lipsa de interes a acțiunii, atâta timp cât reclamanta nu a acceptat succesiunea în termen. Pe de altă parte, s-a susținut că eventuala încălcare a rezervei succesorale nu conduce la nulitatea testamentului, ci cel mult la reducțiunea acestuia.
După administrarea probei cu înscrisuri și martori, Judecătoria Răducăneni, prin sentința civilă nr. 278/1 iunie 2004 a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei H.I., iar față de pârâtul H.C. acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
S-a reținut în motivarea acestei soluții că H.I. nu a fost gratificată prin testament, astfel că nu are calitate procesual pasivă.
Constatând că reclamanta a acceptat tacit succesiunea tatălui său, dar nu a dovedit cuprinsul întregii mase succesorale, acțiunea calificată ca una în reducțiune, a fost respinsă.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei soluții a fost admis prin decizia civilă nr. 1474 din 1 octombrie 2004 a Curții de Apel Iași. S-a admis acțiunea împotriva pârâtului H.C., s-a constatat nulitatea absolută a testamentului încheiat. A fost păstrată dispoziția privind respingerea acțiunii față de pârâta H.I., pentru lipsa calității procesual pasive.
A reținut și motivat instanța că înscrisul prezentat drept testament este nul, întrucât nu îndeplinește solemnitățile prevăzute de lege; nu este nici autentic (fiind încheiat în fața secretarului primăriei) și nici olograf (fiind dactilografiat și doar semnat de H.V.).
împotriva acestei decizii, în termen legal pârâtul a declarat recurs, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., respectiv "când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii".
în dezvoltarea motivului invocat s-a susținut un singur aspect, anume greșita soluționare de către instanța de apel, a excepției lipsei de interes a reclamantei, care nu ar fi acceptat în termen succesiunea.
Intimata-reclamantă prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul nu este fondat.
Părțile litigante sunt frați, din înscrisurile de la dosar rezultând că defunctul H.V. a lăsat și alți copii.
Prin înscrisul dactilografiat, semnat la 25 martie 1992 de H.V. și H.C. în fața secretarului primăriei comunei Prisăcani, județul Iași și intitulat "testament", primul a arătat că lasă fiului său după moarte o casă de locuit și un teren, cu condiția să-l îngrijească până la deces iar după moarte să-i "facă cele legale, conform tradiției locale".
Cum bine a reținut instanța de apel, acest înscris este nul ca testament, întrucât încalcă solemnitățile prescrise de art. 858-860 C. civ., neputând fi asimilat testamentului olograf , întrucât nu este scris, datat și semnat de testator.
De asemeni, nu este nici testament autentic, nefiind întocmit în fața unui notar.
Nerespectarea formei solemne a testamentelor este sancționată cu nulitatea absolută, sancțiune ce se poate pronunța la cererea oricărei persoane, putând fi invocată și din oficiu, iar acțiunea este imprescriptibilă.
Ca atare, reclamanta avea interes în promovarea unei atare acțiuni, astfel că motivul invocat de recurent este nefondat.
în plus, este de observat că, pe baza analizei declarațiilor de martori, chiar instanța de fond a constatat, în hotărârea sa, că reclamanta a acceptat tacit succesiunea. Această hotărâre nu a fost atacată de pârât cu apel, astfel că acest considerent rămâne câștigat cauzei și pentru soluționarea în viitor a partajului succesoral.
Văzând că motivul de recurs invocat de pârât nu este fondat, decizia Curții de Apel Iași fiind legală, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6256/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6192/2005. Civil → |
|---|
