ICCJ. Decizia nr. 6547/2005. Civil. Strămutare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6547
Dosar nr. 7504/2005
Şedinţa publică din 8 septembrie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
La data de 27 ianuarie 2000, reclamantul S.A. i-a chemat în judecată pe pârâţii A.S. şi S.C.I. solicitând:
- ieşirea din indiviziune cu privire la imobilul situat în Bucureşti, evaluat provizoriu la 833.000.000 lei, proprietatea defunctului său bunic, prin obligarea părţilor de achitarea unei sulte corespunzătoare cotei de 9/8, ce-i revine în calitate de nepot de fiu predecedat;
- atribuirea în folosinţă a unui monument din locul de veci situat în Cimitirul Şerban Vodă, deţinut de către defunct în baza actului de concesiune nr. 1422/1974.
Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin sentinţa nr. 348 din 22 aprilie 2004, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 175 din 10 februarie, a admis apelul declarat de reclamant, a schimbat în tot sentinţa, a admis acţiunea, a disjuns cererea de revizuire atribuind imobilul în discuţie pârâţilor, pe care i-a obligat la plata echivalentului în lei al sumei de 9.458 dolari SUA, cu titlu de sultă, a constatat că părţile rămân în indiviziune asupra locului de veci şi a compensat cheltuielile de judecată.
Pârâtul S.C.I. a declarat recurs iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, prin adresa nr. 11 din 22 noiembrie 2004, şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, cu motivarea că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 2 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin OUG nr. 65/2004 aprobată prin Legea nr. 493/2004.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin Decizia nr. 552 din 22 aprilie 2005, şi-a declinat competenţa în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul instanţei supreme.
S-a reţinut că deoarece litigiul a fost judecat în primă instanţă de tribunal şi în apel de curtea de apel, conform art. 725 alin. (2) C. proc. civ., soluţionarea recursului revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Această curte reţine că:
- de la 9 septembrie 2004, data intrării în vigoare a OUG nr. 65/2004, recursul declarat în speţă era de competenţa Curţii de Apel Bucureşti potrivit art. 2 pct. 2 lit. b) şi art. 3 pct. 21 C. proc. civ.
- dispoziţiile tranzitorii cuprinse în art. II alin. (2) şi (3) din Legea nr. 495/2004, derogă de la dispoziţia de principiu înscrisă în art. 725 alin. (2) C. proc. civ. şi impun trimiterea de îndată a căilor de atac nesoluţionate la instanţele devenite competente prin OUG nr. 65/2004.
Aşa fiind, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, va stabili competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâtul S.C.I. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a recursului declarat de S.C.I. împotriva deciziei civile nr. 175 din 10 februarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 septembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 6543/2005. Civil. Conflict negativ de... | ICCJ. Decizia nr. 6432/2005. Civil → |
---|