ICCJ. Decizia nr. 6669/2005. Civil. Conflict negativ de competenta. Stabilirea competenţei

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 6669

Dosar nr. 5342/2005

Şedinţa publică din 12 septembrie 2005

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 18 februarie 2004 la Judecătoria Cluj-Napoca, reclamanţii R.I., M.E. şi I.R. au solicitat în contradictoriu cu C.E., P.A., B.M. şi B.I., constatarea masei succesorale şi a moştenitorilor rămaşi în urma decesului defuncţilor M.B. şi B.A.

În urma declinării competenţei de către această instanţă, Tribunalul Cluj a soluţionat cauza şi a pronunţat sentinţa civilă nr. 1770 din 21 septembrie 2004, prin care a admis în parte acţiunea extinsă şi a dispus în final sistarea parţială a indiviziunii succesorale.

Împotriva acestei sentinţe pârâţii au declarat apel.

Curtea de Apel Cluj, prin încheierea nr. 18/AC din 20 ianuarie 2005 şi-a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Tribunalului Cluj.

S-a reţinut în motivarea acestei soluţii că în raport cu obiectul litigiului, sunt incidente dispoziţiile art. II alin. (3) din OUG nr. 65/2004, modificate prin Legea nr. 493/2004, astfel încât competenţa soluţionării apelurilor în materie aparţine tribunalelor.

La rândul său, Tribunalul Cluj, prin încheierea nr. 163 din 18 martie 2005, s-a dezinvestit în favoarea Curţii de Apel Cluj.

A considerat tribunalul că dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 493/2004 trebuiesc interpretate restrictiv, în sensul că numai apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrării în vigoare a legii, iar nu şi cele înregistrate ulterior, trebuiesc trimise la tribunale pentru soluţionare.

În pronunţarea asupra prezentului conflict negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Tribunalul Cluj este competent să soluţioneze apelul pentru următoarele considerente.

Raţiunea adoptării de către legiuitor a OUG nr. 65/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2004 a fost apropierea cetăţeanului de instanţă, respectarea termenului rezonabil în soluţionarea cauzelor.

De aceea s-au dispus măsuri tranzitorii cu privire la cauzele aflate pe rol la data adoptării actelor normative menţionate pentru aplicarea neîntârziată a noilor prevederi procedurale.

Printre aceste măsuri se regăseşte şi aceea, corect aplicată de Curtea de Apel Cluj, de trimitere a dosarelor la tribunale pentru soluţionarea apelurilor în cauzele de împărţeală judiciară.

Asemenea dispoziţii, adoptate şi prin alte acte normative emise în scopul accelerării procedurilor au fost supuse controlului de constituţionalitate, iar Curtea Constituţională a constatat concordanţa lor cu prevederile Constituţiei României, fiind asigurat dreptul justiţiabililor la un proces echitabil, în condiţiile în care instanţa de trimitere soluţionează calea de atac în altă compunere decât cea care a pronunţat anterior hotărârea judecătorească atacată.

Pentru aceste considerente, în cauză competenţa de soluţionare a apelului aparţine Tribunalului Cluj, căruia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabileşte competenţa de soluţionare a apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. 1770 din 21 septembrie 2004 a Tribunalului Cluj în favoarea Tribunalului Cluj.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 septembrie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6669/2005. Civil. Conflict negativ de competenta. Stabilirea competenţei