ICCJ. Decizia nr. 7078/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7078
Dosar nr. 17968/1/2005
Nr. vechi 4605/200.
Şedinţa publică din 15 septembrie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 375 din 17 decembrie 2003 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 740/2003, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta M.M.
S-a anulat dispoziţia nr. 222 din 29 ianuarie 2003 emisă de Primarul Municipiului Târgu Jiu, în parte şi a fost obligat Consiliul Local Târgu Jiu să restituie în natură reclamantei suprafaţa de 380 mp, teren situat în Târgu Jiu, în continuarea terenului reclamantei de la est la vest, pe o lungime de 46,5 m şi lăţime de 16 m (până în fostul iaz al morilor) şi de aici pe lungimea de 19,5 m cu o lăţime de 6 m până la digul de protecţie al barajului râului Jiu, conform schiţei G.M. şi C.D.
A fost obligat pârâtul Consiliul Local Târgu Jiu la 3 milioane lei cheltuieli judecată către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că reclamanta a dovedit dreptul de coproprietate al autorului său asupra terenului în litigiu, pentru care expertiza efectuată în cauză a stabilit că nu este inclus în terenul aparţinând târgului L., trecut în inventarul bunurilor publice, reclamanta formulând notificarea numai pentru restituirea suprafeţei de 380 mp ce face parte din suprafaţa de 861 mp teren liber.
Împotriva acestei sentinţe civile au declarat apel reclamanta M.M. şi pârâtul Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Prin motivele de apel formulate de reclamantă s-a criticat sentinţa civilă sub aspectul nerestituirii întregii suprafeţe de 761 mp teren situat în Târgu Jiu cât şi, sub aspectul neacordării în totalitate a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariile în cele trei expertize.
Prin motivele de apel formulate de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, s-a criticat sentinţa civilă apelată, sub aspectul că în mod nejustificat s-a admis acţiunea reclamantei pentru suprafaţa de 380 mp, în condiţiile în care acest teren face parte din domeniul public, fiind rezultatul amenajărilor hidrotehnice ale râului Jiu.
Prin Decizia civilă nr. 2759 din 7 septembrie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, în dosarul nr. 2575/2004 s-au respins ca nefondate ambele apeluri pentru următoarele considerente:
Legea nr. 10/2001, ca lege cu caracter reparator privind cetăţenii ale căror proprietăţi au fost preluate de către stat abuziv, anterior anului 1989, stabileşte mai multe categorii de măsuri reparatorii, totuşi prevalează restituirea în natură, conform art. 1 alin. (1), art. 7 şi art. 9 alin. (1) din acest act normativ.
Reclamanta, în calitate de persoană îndreptăţită, fiind moştenitoarea autorului său, R.N., s-a adresat în condiţiile legii, cu notificarea organelor administraţiei locale pentru retrocedarea suprafeţei de 380 mp, teren situat în Târgu Jiu, ce a fost preluat în mod abuziv, fără titlu valabil şi fără temei legal de organele administraţiei de stat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001.
Din conţinutul raportului de contraexpertiză, întocmit în cauză, rezultă că terenul în suprafaţă de 380 mp, solicitat de reclamantă prin notificare face parte din suprafaţa de 861 mp, ce se regăseşte în actul de vânzare-cumpărare invocat, fiind teren liber, neafectat de construcţii şi poate fi restituit în natură reclamantei, fiind amplasat la aproximativ 220 m mai la nord de târgul L., nefiind inclus în suprafaţa de 18018 mp, indicată în inventarul domeniului public, aparţinând Municipiului Târgu Jiu.
Din conţinutul Dispoziţiei nr. 222 din 29 ianuarie 2003 emisă de Primarul Municipiului Târgu Jiu, rezultă că reclamanta a anexat la notificare şi actul de vânzare-cumpărare, încheiat în anul 1930, fiind respectate dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 10/2001, astfel încât au apărut ca nefondate şi aceste critici.
Pentru aceste considerente apelul pârâţilor Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu şi Primarul Municipiului Târgu Jiu au fost constatate nefondate.
În ce priveşte apelul declarat de reclamantă s-a constatat că şi sub acest aspect, Tribunalul a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.
Prima instanţă a respectat dispoziţiile art. 21, art. 22 din Legea nr. 10/2001, privind emiterea notificării şi a deciziei sau dispoziţiei de aprobare a restituirii în natură, în condiţiile în care atât notificarea iniţială, din 17 februarie 2001, cât şi revenirea ulterioară a acesteia nu a vizat restituirea în natură a suprafeţei de 749 mp, precizaţi în cererea depusă la fila 129 (dosar fond), după efectuarea raportului de expertiză de către cei trei experţi, nefiind astfel urmată procedura Legii nr. 10/2001 şi pentru acest teren. A fost constatată nefondată şi critica referitoare la stabilirea cuantumului sumei reprezentând cheltuielile de judecată, atâta timp cât acţiunea civilă a fost admisă în parte, pentru suprafaţa de 310 mp.
Împotriva acestei decizii civile au declarat recurs reclamanţii M.M. şi pârâţii Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu şi Primarul Municipiului Târgu Jiu, criticând-o pentru nelegalitate.
Astfel, recurenta-reclamantă arată că instanţa de apel nu s-a pronunţat complet asupra primului motiv de apel, în sensul că nu a răspuns criticii potrivit căreia în dispozitivul sentinţei civile, aşa cum este individualizat pe dimensiuni şi parcele, terenul restituit este de 861 mp, adică exact atât cât au indicat experţii prin transpunerea în teren a actului de vânzare-cumpărare nr. 164 din 10 ianuarie 1930, deşi efectiva restituire priveşte suprafaţa de 380 mp.
Dacă restituirea s-ar face conform cu dimensiunile menţionate în dispozitivul sentinţei civile, atunci suprafaţa restituită este de 861 mp, şi nu de 380 mp. Această critică aşa cum a fost expusă se întemeiază în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., încadrarea fiind făcută de către instanţă în condiţiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se arată că Decizia civilă, ce face obiectul prezentului recurs, este dată cu aplicarea greşită a Legii nr. 10/2001, lege specială de retrocedare a proprietăţilor preluate abuziv de stat în perioada 1945-1990, adică de repunere a proprietarilor sau a moştenitorilor acestora în situaţia anterioară.
Într-o cerere de restituire esenţial este individualizarea terenului de restituit, pe vecinătăţi şi amplasament, precizarea actului de proprietate în baza căruia se solicită restituirea şi nu atât menţionarea exactă a suprafeţei, dacă în actul de proprietate suprafaţa nu este concret indicată. În această situaţie, se solicită în principal retrocedarea în natură a întregii suprafeţe de 749 mp, suprafaţa reală pe care recurenta a cunoscut-o abia după întocmirea raportului de expertiză sau în subsidiar, a suprafeţei de 460 mp, din totalul de 749 mp, conform notificării.
Se arată că la prima instanţă cât şi în apel a efectuat cheltuieli de judecată în valoare de 9.000.000.000 lei şi solicită obligarea pârâţilor la plata acestora.
Pârâţii Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu şi Primarul Municipiului Târgu Jiu, prin recursul declarat arată că Decizia civilă pronunţată în apel este nelegală, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs se arată că terenul în litigiu face parte dintr-o suprafaţă mai mare de 18018 mp, dobândit de Municipiul Târgu Jiu în anul 1999, prin schimb, conform Hotărârii nr. 72 din 31 iulie 1995.
Terenul solicitat de reclamanţi este rezultatul amenajărilor hidrotehnice ale râului Jiu, obţinut prin regularizarea cursului acestui râu.
Potrivit art. 22 din Legea nr. 10/2001, notificările trebuie dublate de prezentarea actelor de proprietate, care atestă proprietatea persoanelor îndreptăţite la restituirea imobilelor pe care le solicită, iar intimata-reclamantă nu a depus nici un act de proprietate din care să reiasă că ar fi deţinut vreodată suprafaţa solicitată.
Actul de proprietate invocat de reclamantă şi încheiat în anul 1930, precizează ca adresă a imobilului, Târgu Jiu, în timp ce notificarea a fost formulată pentru imobilul din str. O. nr. 84.
Se arată că nu se cunoaşte nici modalitatea de trecere în proprietatea statului a terenului solicitat şi nici intimata-reclamantă nu a depus vreun act în acest sens, din care să rezulte suprafaţa de teren preluată abuziv.
Pe de altă parte, vecinătăţile din actul din 1930 nu corespund cu vecinătăţile suprafeţei de 308 mp, a cărui restituire s-a solicitat şi mai mult, acest teren este afectat de utilităţi, aşa cum rezultă din adresa nr. 8 din februarie 2004 emisă de E.O. SA, sucursala Târgu Jiu.
Examinând Decizia civilă recurată în raport de motivele de recurs invocate de reclamantă şi de pârâţi, instanţa constată recursurile neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Terenul aparţinând autorului reclamantei, conform actului autentic nr. 164/1930, a fost preluat de stat abuziv, fără titlu, sarcina probei în sensul că imobilul este deţinut de stat cu titlu incumbând pârâţilor, ca deţinători ai terenului, care nu au produs nici un fel de dovadă cu privire la modalitatea de trecere în proprietatea statului a terenului.
Reclamanta a făcut dovada, cu act autentic, a dreptului de proprietate a autorului său şi a calităţii sale de persoană îndreptăţită, precum şi a preluării terenului de către stat abuziv, fără titlu, fiind astfel incidente în speţă dispoziţiile art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (1) lit. d) şi art. 9 din Legea nr. 10/2001.
În ceea ce priveşte critica formulată de reclamantă şi întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., în sensul că Decizia civilă recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, este neîntemeiată.
Examinând hotărârea sub aspectul motivării ei, se distinge între mijloacele de apărare şi argumentele invocate de părţi, instanţa având obligaţia să examineze mijloacele de apărare şi pronunţându-se asupra lor să-şi motiveze soluţia dată, nu şi argumentele pe care părţile le-au invocat în susţinerea mijloacelor de apărare.
Motivarea hotărârii în sensul respingerii cererii de apel formulată de reclamantă, a rezultat din considerentul că reclamanta prin notificarea formulată nu a solicitat restituirea integrală a suprafeţei de 861 mp ce se regăseşte în actul de vânzare-cumpărare al autorului său.
Şi critica întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., formulată de recurenta reclamantă, este, de asemenea, neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Conform dovezilor de la filele 11 şi, respectiv, 15 dosar fond, iniţial, în temeiul art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 reclamanta a formulat notificare către Primarul Municipiului Târgu Jiu, pentru restituirea în natură a suprafeţei de 460 mp, teren proprietatea părinţilor săi potrivit actului de vânzare-cumpărare din 1930 autentificat în anul 1942 sub nr. 7724, fila 19 dosar fond.
Ulterior, reclamanta a revenit la notificarea iniţială şi a precizat că reduce suprafaţa pe care o solicită la 308 mp, din terenul ce a aparţinut autorilor săi, iar prima instanţă a dispus restituirea în natură către reclamantă a suprafeţei de 380 mp Intimaţii-pârâţi nu au formulat motive de apel şi nici de recurs cu privire la acest aspect, astfel că această dispoziţie a hotărârii primei instanţe este intrată în puterea lucrului judecat.
Cu privire la critica formulată de reclamantă în sensul că nu i s-a restituit, în principal, întreaga suprafaţă de 749 mp, iar în subsidiar suprafaţa de 460 mp, în sensul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, potrivit cărora în situaţia în care imobilul a fost preluat abuziv, fără titlu, restituirea către persoana îndreptăţită se face în natură, este nefondată.
Aceasta deoarece, după ce a solicitat prin prima notificarea restituirea în natură a suprafeţei de 460 mp, reclamanta a revenit şi a solicitat suprafaţa de 308 mp, pentru ca apoi, după finalizarea procedurii administrative, direct în instanţă, după efectuarea contraexpertizei, la 3 decembrie 2003, fila 129 dosar fond, aceasta îşi majorează cererea din notificare şi din contestaţie, ambele vizând suprafaţa de 308 mp, solicitând restituirea suprafeţei de 749 mp.
Ori, modificarea unei contestaţii, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, nu se face în afara cadrului procesual prevăzut de această lege specială, neputându-se formula pretenţii asupra unor imobile care nu au fost revendicate prin procedura prealabilă a notificării, rezolvarea unei asemenea cereri nefiind posibilă direct în instanţă, pentru că s-ar eluda procedura specială prevăzută de lege.
În ceea ce priveşte cererea recurentului reclamant de acordare a cheltuielilor de judecată, efectuate la prima instanţă şi în apel, este nefondată.
Astfel, prin motivele de apel formulate de reclamantă, împotriva hotărârii primei instanţe, aceasta a formulat critici şi sub aspectul neacordării, în totalitate, a cheltuielilor de judecată, ce au fost respinse de către instanţa de apel, cu motivarea că, atâta timp cât acţiunea reclamantei a fost admisă în parte nu se impunea obligarea pârâţilor la plata, în totalitate, a cheltuielilor de judecată avansate de reclamantă.
Cu privire la respingerea acestui motiv de apel, de către instanţă, reclamanta nu a formulat nici o critică, prin recursul declarat, pe de o parte, iar, pe de altă parte, cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată în apel a fost respinsă, deoarece apelul reclamantei a fost respins, situaţie în care aceasta nu mai este îndrituită de lege la acordarea cheltuielilor de judecată.
În ce priveşte critica formulată de pârâţii Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu şi Primarul Municipiului Târgu Jiu, întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 9, C. proc. civ., este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Recurenta-reclamantă, pentru motivele mai sus expuse, a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului său asupra terenului a cărui restituire în natură a solicitat-o, cu act autentic şi a calităţii sale de persoană îndreptăţită la restituire, în calitate de moştenitoare legală a foştilor proprietari.
În ce priveşte terenul în litigiu s-a stabilit regimul juridic al acestuia, ca fiind preluat abuziv, fără titlu valabil de către stat.
În concluzie, în speţă sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 10/2001, privind retrocedarea în natură a terenului ce a făcut obiectul notificării reclamantei, aşa cum a fost precizată.
Cu privire la susţinerea recurenţilor-pârâţi în sensul că terenul în litigiu nu ar fi identic cu cel al autorilor reclamantei, se constată că este neîntemeiată, situaţia de fapt fiind corect stabilită de către prima instanţă, în sensul că terenul în litigiu nu este inclus în suprafaţa de 18018 mp, indicată ca aparţinând târgului L., este liber şi se află în continuarea terenului reclamantei, şi se regăseşte în actul de vânzare-cumpărare privind pe cumpărătorii C. şi N.R.
Totodată, s-a stabilit că pe acest teren nu sunt amplasate construcţii.
De menţionat că, în cauză poziţia pârâţilor nu a fost constantă susţinând fie că terenul este inclus în suprafaţa de 18018 mp ce aparţine târgului L., fie, după efectuarea contraexpertizei, că acesta este afectat de lucrări de interes public, aspect nedovedit în cauză, înscrisurile invocate fiind produse pro causa.
Aşa fiind, în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ. constatând legalitatea deciziei civile pronunţate în apel, instanţa dispune respingerea recursurilor declarate de reclamantă şi de pârâţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanta M.M. şi pârâţii Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu şi Primarul Municipiului Târgu Jiu împotriva deciziei nr. 2759 din 7 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7022/2005. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 6679/2005. Civil. Revendicare imobiliara.... → |
|---|
