ICCJ. Decizia nr. 7131/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7131
Dosar nr. 1826/200.
Şedinţa publică din 23 septembrie 2005
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1323 din 21 februarie 2002 Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta G.G. împotriva pârâţilor SC T.A. SA, D.M.D.
Împotriva hotărârii primei instanţe a formulat apel reclamanta G.G., în apel formulând cerere de intervenţie accesorie intervenienta G.A., cerere admisă în principiu prin încheierea de şedinţă de la 18 decembrie 2002.
Tribunalul Bucureşti, secţia a V–a civilă, prin Decizia nr. 212 din 29 ianuarie 2003 a respins ca nefondat apelul formulat de reclamanta G.G., precum şi cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta G.A.
Prin Decizia nr.2031 din 6 octombrie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV–a civilă, a admis recursul reclamantei G.G., a modificat Decizia civilă nr. 212 din 29 ianuarie 2003 a Tribunalului Bucureşti în sensul că a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 1323 din 21 februarie 2002 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti pe care a schimbat-o în tot în sensul că:
A admis acţiunea reclamantei G.G. astfel cum a fost restrânsă.
A constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.1826 din 14 ianuarie 1997 încheiat între SC T.A. SA, în calitate de vânzător şi D.M.D. şi D.M., în calitate de cumpărători, pentru spaţiul situat în Bucureşti.
A dispus reintegrarea reclamantei în acest spaţiu.
A luat act de renunţarea reclamantei la judecata capătului de cerere privind plata despăgubirilor.
Pe parcursul procesului reclamanta G.G. a decedat la data de 12 aprilie 2004, moştenitorii acesteia fiind D.M.D., B.F.S.; S.C.M. şi B.B.A.
Împotriva celor trei hotărâri menţionate, la data de 7 septembrie 2004, a declarat recurs în anularea Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar prin Decizia nr. 597 din 28 ianuarie 2005 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, l-a respins ca inadmisibil.
S-a reţinut că recursul în anulare a fost înregistrat la data de 7 septembrie 2004, după abrogarea prevederilor art. 330–3304 C. proc. civ. şi drept urmare, această cale de atac nu mai are suport legal, abrogarea dispoziţiilor legale menţionate fiind operantă de la data intrării în vigoare a OG nr. 58/2003, respectiv 27 august 2003.
La data de 9 februarie 2005, intervenienta G.A. şi pârâta D.M.D. au formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 597 din 28 ianuarie 2005 pronunţată de Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 317 alin. (1) C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei în anulare s-a arătat că recursul în anulare s-a soluţionat la data de 28 ianuarie 2005, termen pentru care nu au fost citate deşi în practicaua deciziei se face menţiunea că procedura este legal îndeplinită cu toate părţile din proces.
Contestaţia în anulare este fondată.
Conform art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. „hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cerinţelor legii.
Dispoziţiile textului de lege menţionat se combină cu prevederile art. 85–100 C. proc. civ. privitoare la procedura citării.
Conform art. 85 din codul menţionat „judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea pârâţilor afară numai dacă legea nu dispune altfel".
Rezultă, aşadar, că citarea părţilor, în orice cauză civilă, este prin urmare obligatorie.
Pentru a se aduce la îndeplinire această cerinţă, legea prevede că instanţa are obligaţia să verifice dacă părţile au fost citate şi să amâne judecarea pricinii ori de câte ori se constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulităţii (art. 107 C. proc. civ.).
Cum, în speţă, la termenul din 28 ianuarie 2005 când s-a judecat recursul în anulare, cele două contestatoare au lipsit întrucât nu au fost citate, se constată că prezenta contestaţie este fondată şi urmează a fi admisă, iar Decizia atacată va fi desfiinţată şi se va acorda termen pentru judecarea recursului în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestaţia în anulare formulată de G.A. şi D.M.D. împotriva Deciziei civile nr. 597 din 28 ianuarie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, pronunţată în dosarul nr. 12390/2004, pe care o desfiinţează şi fixează termen la 18 noiembrie 2005 pentru judecarea recursului în anulare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7104/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7099/2005. Civil. Conflict negativ de... → |
|---|
