ICCJ. Decizia nr. 7331/2005. Civil. Restituire metale preţioase. Recurs
Comentarii |
|
ROMANIA
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
SECTIA CIVILA SI DE PROPRIETATE INTELECTUALA
Decizia nr. 7331
Dosar nr. 10060/2005
Şedinţa publică din 29 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara la data de 10 decembrie 2003, reclamanta F.G.E. a chemat în judecată pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României, solicitând instanţei ca în baza probelor ce se vor administra să fie obligaţi la restituirea în total a unui număr de 579 monede de aur (518 monede şi, respectiv, 61 de monede) ori la plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea aurului la cursul B.N.R. de la data plăţii, pentru monedele care nu se mai regăsesc fizic.
Prin sentinţa civilă nr. 1299 din 12 februarie 2004, Judecătoria Timişoara a declinat competenţa soluţionării acţiunii civile în favoarea Tribunalului Timiş.
Tribunalul Timiş, prin sentinţa civilă nr. 1049 din 21 septembrie 2004, a respins ca nefondată acţiunea civilă.
Prima instanţă a dispus în acest sens pe baza a două considerente esenţiale: pe de o parte, B.N.R. nu are calitate procesuală pasivă deoarece nu are în posesie monedele din aur, iar pe de altă parte, nu se poate pronunţa asupra caracterului abuziv al preluării bunurilor întrucât există autoritate de lucru judecat.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 95/A din 20 ianuarie 2005 a admis apelul declarat de reclamantă, a schimbat în tot sentinţa civilă în sensul că a admis acţiunea civilă şi a obligat B.N.R. să restituie reclamantei cantitatea de 579 monede de aur, confiscate la data de 31 martie 1958 sau contravaloarea acestora la preţul de la momentul plăţii efective şi să plătească contravaloarea a 61 monede de aur confiscate la 12 noiembrie 1971 la preţul oficial din momentul plăţii efective.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Banca Naţională a României, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.("când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii").
În motivele scrise de recurs se arată că nu au fost identificate documente care să ateste depunerea în bancă a celor 518 monede din aur confiscate.
Pentru motivele ce se vor arăta, recursul pârâtei Banca Naţională a României urmează a fi respins ca nefondat.
În dosarul cauzei reclamanta a depus, în copie, mai multe documente oficiale care atestă confiscarea în folosul statului de la numitul F.A.(soţul reclamantei, în prezent decedat) a 518 bucăţi monede de aur (în anul 1958); acelaşi număr de monede din aur figurează şi în dispozitivul sentinţei penale nr. 1061 din 15 august 1958 pronunţată de Tribunalul Popular al oraşului Timişoara (dosar penal nr. 4787/1958), în care se menţionează expres" confiscă şi atribuie statului prin B.R.P.R. valorile corp delict ridicate de la inculpaţi...".
B.N.R. a comunicat instanţei că nu au fost identificate date sau documente care să ateste depunerea în bancă a unor bunuri din metale preţioase, cu titlu de confiscare, în anul 1958 pe numele F.A. sau F.G.E.
De asemenea, au fost depuse la dosar, în copie, mai multe documente oficiale care atestă ridicarea în vederea confiscării şi predării în custodia B.N.R. a 61 bucăţi monede din aur în anul 1971 de la numita F.G. Cu privire la aceste 61 de monede, B.N.R. a comunicat instanţei că, potrivit documentelor existente în arhivă, au fost valorificate în folosul statului şi nu mai există fizic.
În baza acestor documente oficiale instanţa de apel a admis acţiunea reclamantei.
Susţinerea recurentei-pârâte în sensul că Decizia instanţei de apel este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii este neîntemeiată.
Probele administrate, documente oficiale emise de autorităţile statului român competente, potrivit legii de la data respectivă, să dispună sechestrarea şi confiscarea în folosul statului român a bunurilor, dovedesc în afara oricărui dubiu că reclamanta a pierdut dreptul de proprietate asupra cantităţii respective de monede din aur.
Împrejurarea că pârâta B.N.R. nu a identificat "date sau documente care să ateste depunerea în bancă a unor bunuri din metale preţioase, cu titlu de confiscare, în anul 1958, pe numele F.A. sau F.G.E." este lipsită de relevanţă, existând dovada incontestabilă (sentinţa penală de condamnare) că s-a dispus de către instanţă confiscarea şi atribuirea către statul român, prin B.R.P.R., a 518 monezi din aur.
Pe de altă parte, Curtea de Apel Timişoara a făcut o corectă aplicare a legii, respectiv a dispoziţiilor Legii nr. 591/2004 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase.
Potrivit art. 26 din OUG nr. 190/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 591/2004, persoanele fizice ale căror obiecte din metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase de natura celor prevăzute la art. 4 au fost preluate abuziv, pot solicita restituirea acestora până la data de 31 decembrie 2006. De prevederile ordonanţei de urgenţă beneficiază şi moştenitorii persoanelor fizice. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin preluare abuzivă se înţelege preluarea efectuată, printre altele, în baza următoarelor acte normative: Legea nr. 284/1947 pentru cedarea către Banca Naţională a României a aurului, valutelor efective şi altor mijloace de plată străine şi Decretul nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, acte normative în temeiul cărora au fost confiscate monedele din aur solicitate de reclamantă.
Potrivit legii speciale, reprezentarea statului român în faţa instanţelor este asigurată de Banca Naţională a României, astfel încât se constată că şi sub acest aspect, al calităţii procesuale pasive, Curtea de Apel Timişoara a făcut o corectă aplicare a legii.
Văzând şi dispoziţiile art. 274 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de Banca Naţională a României împotriva deciziei nr. 95/A din 20 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Obligă pârâta Banca Naţională a României să plătească reclamantei F.G. suma de 400 lei RON, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 29 septembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 7344/2005. Civil. Stabilirea competenţei | ICCJ. Decizia nr. 7302/2005. Civil → |
---|