ICCJ. Decizia nr. 7837/2005. Civil. Revizuire
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7837
Dosar nr. 6976/2005
Şedinţa publică din 10 octombrie 2005
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3374 din 13 septembrie 2004 Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a civilă conflicte de muncă şi litigii de muncă, a admis acţiunea formulată de reclamantul D.B. în contradictoriu cu pârâta SC U. SA, a obligat pârâta la plata către reclamant a cinci salarii brute reprezentând plăţi compensatorii şi a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor pentru daune morale.
Prin Decizia civilă nr. 403/R din 31 ianuarie 2005 pronunţată în dosarul nr. 4990/2004, Curtea de Apel Bucureşti, a admis recursul declarat de SC U. împotriva sentinţei civile mai susmenţionate; a modificat în parte sentinţa atacată şi a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind plăţile compensatorii, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Intimatul-reclamant D.B. a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 403/R din 31 ianuarie 2005. Cererea de revizuire a fost întemeiată în drept pe motivul prevăzut de prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
La termenul din 25 aprilie 2005, Curtea, în baza art. 129 raportat la art. 137 C. proc. civ. a invocat excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti în soluţionarea cererii de revizuire astfel formulată.
Prin Decizia civilă nr. 1344/R din 25 aprilie 2005 Curtea de Apel Bucureşti, a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 323 C. proc. civ. potrivit cărora, în cazul prevăzut de art. 322 pct.7 C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa cea mai mare în grad, faţă de instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.
Prin cererea de revizuire formulată revizuentul a menţionat hotărârile considerate potrivnice, acestea fiind pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, instanţă superioară fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În Şedinţa publică din 10 octombrie 2005, intimata SC U. SA Râmnicu Vâlcea a invocat excepţia tardivităţii cererii de revizuire.
Excepţia invocată nu este fondată şi va fi respinsă ca atare de Înalta Curte pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (2) termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti de la pronunţarea ultimei hotărâri.
În cauză ultima hotărâre pronunţată în recurs este Decizia civilă nr. 403/R din 31 ianuarie 2005.
Cererea de revizuire a fost formulată în termen.
Termenele statornicite pe luni se sfârşesc în ziua lunii corespunzătoare zilei de plecare, conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ.
În cauză termenul a început cu data de 31 ianuarie 2005 şi s-a sfârşit în luna februarie, lună care nu are o asemenea zi şi, potrivit alin. (4) al textului de lege invocat se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii.
Cererea de revizuire nu este fondată.
Invocarea motivului prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri definitive contradictorii, hotărârile potrivnice să fie pronunţate în aceeaşi pricină, hotărârile să fie date în dosare diferite.
Pentru a fi îndeplinită condiţia potrivit căreia hotărârile potrivnice să fie pronunţate în aceeaşi pricină, trebuie reţinută tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, care sunt elementele lucrului judecat.
Condiţiile impuse de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., nu sunt îndeplinite în cauză, deoarece revizuentul invocă hotărâri judecătoreşti pronunţate în dosare în care figurează alte părţi în calitate de reclamanţi criticând practica judiciară neunitară a instanţei.
În consecinţă, va fi respinsă cererea de revizuire ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepţia tardivităţii invocată de intimat.
Respinge cererea de revizuire, formulată de D.B. împotriva deciziei nr. 403/R din 31 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca nefondată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7929/2005. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 7836/2005. Civil. Revizuire → |
|---|
