ICCJ. Decizia nr. 8081/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin contestația înregistrată sub nr. 4760 din 27 martie 2002 reclamanții D.L.M., P.H.D. și N.A.A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Sanatoriul Balneoclimateric de copii Bușteni și Consiliul local al orașului Bușteni, anularea deciziei nr. 313 din 8 martie 2002 prin care primul pârât le-a respins cererea de restituire în natură a imobilului situat în orașul Bușteni.
în motivarea contestației reclamanții au arătat că imobilul în litigiu a fost preluat din patrimoniul autorului lor, Dr. S.P., în mod abuziv de către Statul Român precum și că în temeiul art. 2 lit. h) și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 se impune restituirea în natură a bunului.
La data de 2 mai 2002 s-a dispus introducerea în cauză a numiților B.D., B.C., D.N., ș.a., care dețin imobilul în litigiu în calitate de chiriași.
Tribunalul Prahova, secția civilă, prin sentința civilă nr. 554 din 23 octombrie 2002 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local al orașului Bușteni, a respins contestația ca inadmisibilă față de acest pârât și ca neîntemeiată față de celelalte părți cu motivarea că în speță sunt aplicabile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, prin decizia civilă nr. 13 din 3 februarie 2003 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții D.L.M., P.H.D. și N.A.A. împotriva sentinței civile nr. 554 din 23 octombrie 2002 a Tribunalului Prahova, secția civilă, cu motivarea că aceștia nu au făcut dovada dreptului de proprietate al autorului lor asupra imobilului în litigiu și nici a preluării fără titlu valabil în patrimoniul Statului Român.
în termen legal, împotriva deciziei civile din 13 februarie 2002 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă, au declarat recurs reclamanții D.L.M., decedată la data de 4 februarie 2004, prin succesoarea sa N.A.A., P.H.D. decedat la data de 13 decembrie 2004, prin succesorii săi P.D.C.A., P..D.G.E. și N.A.A. au solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și au susținut în esență că: imobilul în litigiu are destinația de locuință astfel încât restituirea în natură este posibilă potrivit art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.
Recursul este fondat.
Prin contractul încheiat în forma autentică la data de 2 noiembrie 1928, transcris la data de 7 noiembrie 1928, S.P., medic veterinar, a dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 875 mp în fosta comună Bușteni și anume lotul nr. 6 din fața "Moșiei Regale" "Clăhucetul Baiului" în baza autorizației din 12 noiembrie 1929 S.P. a construit o locuință înregistrată la fostul Birou financiar al Primăriei orașului Bușteni, cum rezultă din adresa nr. 641/7 din 17 mai 1949.
S.P. a decedat la data de 8 ianuarie 1976 având ca succesori pe P.H.D., fiu (decedat la data de 13 decembrie 2004, având ca moștenitori pe P.D.C.A.), P.M.D., fiu (decedat la data de 14 octombrie 1997, având ca succesoare pe N.A.A.) și P.L.M. fiică (decedată la data de 4 februarie 2004, având ca moștenitori pe N.A.A.). în speță s-a făcut dovada că recurenții au calitatea de persoane îndreptățite în sensul art. 3 alin. (1) lit. a) și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, ca moștenitori ai persoanelor fizice, proprietară a imobilului la data preluării.
Cum în prezentul litigiu nu s-a făcut dovada preluării cu titlu valabil de către Statul Român a imobilului urmează să se rețină că sunt aplicabile dispozițiile art. 10 lit. h) din Legea nr. 10/20901 care consideră bunul "imobil preluat în mod abuziv".
Dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 potrivit cărora "în situația imobilelor ocupate de unități bugetare din învățământ, din sănătate, așezăminte social-culturale sau instituții publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizațiilor interguvernamentale acreditate în România precum și de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuării activității de interes public, social-cultural sau obștesc, foștilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent, "nu sunt aplicabile în speță".
Deși imobilul în litigiu se află în administrarea Sanatoriului Balneoclimateric de copii Bușteni, persoană juridică deținătoare, nu este destinat pentru desfășurarea unei activități de interes de interes public, social-cultural sau obștesc ci reprezintă locuință.
Astfel fiind, devine aplicabil art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 care consacră regula restituirii în natură a imobilelor preluat în mod abuziv.
Față de considerentele menționate Curtea a admis recursul, a casat decizia curții de apel și sentința tribunalului, a admis contestația, a anulat decizia nr. 313 din 8 martie 2002 și a obligat pârâtul Sanatoriul Balneoclimateric de copii Bușteni la restituirea în natură a imobilului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8082/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9998/2005. Civil → |
|---|
