ICCJ. Decizia nr. 8435/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8435
Dosar nr. 8608/2005
Şedinţa publică din 25 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr. 8771 din 18 iulie 2002, reclamantul M.G.N. a solicitat în contradictoriu cu Primăria Valea Călugărească anularea dispoziţiei nr. 407 din 14 iunie 2002 emisă de Primar conform Legii nr. 10/2001 şi obligarea pârâtei la plata prin echivalent a construcţiei ce i-a fost demolată abuziv în anul 1988.
Prin sentinţa civilă nr. 159 din 7 martie 2003 Tribunalul Prahova a admis contestaţia, a dispus anularea dispoziţiei atacate şi a obligat pârâta la plata sumei de 436.478.906 lei contravaloarea construcţiei demolate, reţinându-se că în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Prin Decizia civilă nr. 118 din 20 mai 2003 Curtea de Apel Ploieşti a schimbat în tot sentinţa şi pe fond a respins contestaţia formulată.
Reclamantul M.G.N. a declarat recurs, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 6 şi 9 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că instanţa s-a pronunţat asupra altor motive de apel decât cele formulate de apelanta-pârâtă.
Prin Decizia nr. 5300 din 24 septembrie 2004 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de M.G.N. a casat Decizia civilă nr. 1180 din 20 mai 2003 a Curţii de Apel Ploieşti şi a trimis cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea apelului declarat de pârâtă.
Prin Decizia nr. 551 din 22 aprilie 2005, Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă, a admis apelul pârâtei Primăria comunei Valea Călugărească, a schimbat în parte sentinţa nr. 159 din 7 martie 2003 a Tribunalului Prahova în sensul că s-a constatat dreptul apelantului de a beneficia de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul demolat din comuna Valea Călugărească, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs Primăria comunei Valea Călugărească susţinând, în esenţă, că hotărârea Curţii de Apel Ploieşti nu cuprinde în dispozitiv, referire la considerentele deciziei de casare.
Recursul este nefondat.
Corect instanţa de apel a constatat dreptul reclamantului de a beneficia de măsuri reparatorii prin echivalent bănesc, dat fiind că s-a făcut dovada preluării abuzive şi a demolării construcţiilor proprietatea acestuia.
Potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 10/2001 în cazul imobilelor preluate în mod abuziv şi demolate total sau parţial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase nedemolate, iar pentru construcţiile demolate urmează a se acorda măsuri reparatorii prin echivalent.
De asemenea, despăgubirile prin echivalent bănesc trebuie să fie plătite conform art. 36 din Legea nr. 10/2001.
În consecinţă hotărârea pronunţată în apel se constată a fi legală, astfel că recursul pârâtei urmează a fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria comunei Valea Călugărească prin Primar împotriva deciziei civile nr. 551 din 22 aprilie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 9231/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8983/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
---|