ICCJ. Decizia nr. 866/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 866.
Dosar nr. 11803/200.
Şedinţa din camera de consiliu de la 1 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 10 octombrie 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost investită de către Tribunalul Neamţ, secţia civilă, cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Neamţ şi Curtea de Apel Bacău şi constatat prin Decizia civilă nr. 319/RC din 20 iunie 2005 a Tribunalului Neamţ, secţia civilă, în ceea ce priveşte soluţionarea căii de atac declarate împotriva sentinţei civile nr. 2606 din 13 decembrie 2004 pronunţată de Judecătoria Roman.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să reţină următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2606 din 13 decembrie 2004, Judecătoria Roman a respins ca neîntemeiată acţiunea prin care reclamanţii C.I. şi C.G. au solicitat să se constate în contradictoriu cu pârâţii D.V., D.T., R.A., R.M., R.I., I.R., R.C. şi Primăria comunei Săbăoani, Judeţul Neamţ, că sunt constructori de bună credinţă ai imobilului edificat în perioada 1999-2000, în regie proprie, pe terenul proprietate indiviză a moştenitorilor defunctului R.I.M.
Împotriva sentinţei menţionate au promovat cale de atac, intitulată apel, reclamanţii, cauza fiind înaintată Curţii de Apel Bacău şi înregistrată sub nr. 1538/2005.
Curtea de apel Bacău, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 331 din 25 aprilie 2005, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ.
Prin considerentele deciziei, s-a reţinut că, în raport de precizarea obiectului ca fiind sub valoarea de 1 miliard de lei, hotărârea primei instanţe este supusă numi căii de atac a recursului conform art. 2821 alin. (1) C. proc. civ., iar potrivit art. 299 alin. (3) C. proc. civ., introdus prin Legea nr. 195/2004, judecarea căii de atac a recursului este, în acest caz, de competenţa instanţei imediat superioare celei care a pronunţat hotărârea atacată.
Tribunalul Neamţ, la care dosarul a fost înregistrat sub nr. 1259/RC/2005, prin Decizia civilă nr. 319/RC din 20 iunie 2005 a declinat competenţa soluţionării apelului în favoarea Curţii de Apel Bacău şi, în temeiul art. 20 pct. 2 C. proc. civ., constatând conflictul negativ de competenţă înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a se pronunţa pe calea regulatorului de competenţă.
Tribunalul neamţ, a reţinut prin considerentele deciziei menţionate că obiectul acţiunii nu este evaluabil în bani, acesta constituindu-l constatarea existenţei dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra construcţiei edificate pe terenul proprietatea autorilor pârâţilor.
Ca atare, s-a calificat calea de atac ca fiind apelul şi nu recursul şi s-a apreciat că în speţă, competenţa soluţionării acestei căi de atac revine, potrivit art. 3 pct. 2 C. proc. civ., Curţii de Apel Bacău.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere dispoziţiile art. 20 şi art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează să aprecieze că în cauză competenţa soluţionării cauzei revine Tribunalului Neamţ, ca instanţă de recurs, pentru următoarele considerente:
Aşa cum corect a reţinut Curtea de Apel Bacău, acţiunea reclamanţilor este o acţiune evaluabilă având un obiect cu o valoare sub 1 miliard de lei, prin care aceştia solicită să se constate că au dobândit dreptul de proprietate asupra unei construcţii edificate pe terenul proprietate indiviză a pârâţilor.
În conformitate cu dispoziţiile art. 2821 alin. (1), introdus prin Legea 195/2004, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv.
Ca atare sentinţa atacată este supusă numai recursului, Curtea de Apel Bacău calificând corect calea de atac declarată de reclamanţi ca fiind recurs şi nu apel.
În consecinţă, potrivit art. 2 pct. 3 C. proc. civ., recursul declarat împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorie, care potrivit legii, nu este supusă apelului, se soluţionează de tribunal.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va aprecia totodată că declinarea de competenţă de către Curtea de Apel în favoarea tribunalului era obligatorie pentru acesta din urmă, la fel ca şi calificarea dată căii de atac declarate împotriva sentinţei judecătoriei, concluzie ce se deduce din dispoziţiile art. 22 C. proc. civ., care se referă la ivirea conflictului de competenţă doar între două judecătorii, între judecătorie şi tribunal, între două tribunale sau între două curţi de apel.
Faţă de aceste considerente se va stabili competenţe soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ ca instanţă de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ ca instanţă de recurs.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8729/2005. Civil. Constatare nulitate... | ICCJ. Decizia nr. 8627/2005. Civil → |
|---|
