ICCJ. Decizia nr. 9170/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9170
Dosar nr. 3010/2005
Şedinţa publică din 14 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 5 iunie 2002 sub nr. 2464 pe rolul Tribunalului Braşov, secţia civilă, reclamanta T.L. a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Braşov prin Primar solicitând să se constate nelegalitatea dispoziţiei nr. 617 din 9 mai 2005 emisă de Primarul Municipiului Braşov şi să se dispună anularea acesteia ca nefiind conformă cu legea. Se arată că prin această dispoziţie a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilelor situate în Braşov şi înscrise în C.F. terenuri care există în materialitatea lor şi nu sunt afectate de construcţii permanente iar cererea de plată a unor despăgubiri băneşti nu a fost analizată. În drept au fost invocate dispoziţiile art. 27 alin. (7) din Legea nr. 10/2002.
Prin sentinţa civilă nr. 248/S din 2 martie 2004, Tribunalul Braşov, secţia civilă, a admis în parte contestaţiile formulate dispus anularea dispoziţiei nr. 617 din 9 mai 2002 emisă de Primarul Municipiului Braşov şi a respins restul pretenţiilor civile formulate.
În motivarea sentinţei se arată că prin dispoziţia nr. 6178 din 9 mai 2002 emisă de Primarul Municipiului Braşov a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenurilor ce fac obiectul acestuia cu motivarea că sunt afectate de spaţii comerciale, alei de acces, amenajări exterioare blocurilor şi construcţia unui corp comercial, trotuare, spaţiu de piaţă. Din raportul de expertiză tehnică topografică efectuat în cauză, rezultă că o parte din terenuri nu sunt afectate de construcţii cu caracter definitiv sau de detalii de sistematizare. Intimatul era obligat să determine terenurile libere şi cele ocupate de construcţii proprii şi a le restitui petentei în natură. De asemenea, reclamanta trebuia să primească despăgubiri pentru terenurile afectate de construcţii.
Prin Decizia civilă nr. 1258/Ap din 17 decembrie 2004, Curtea de Apel Braşov a respins ca nefondat apelul, cu motivarea că instanţa de fond a aplicat corect reglementările referitoare la domeniul public, proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale. Raportul de expertiză efectuat în cauză arată care sunt construcţiile care nu au caracter definitiv precum şi părţile de teren neafectate de construcţii şi detalii de sistematizare. Pârâta, emiţând dispoziţiile contestate nu a ţinut cont de situaţia reală din teren, ignorând dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. În ceea ce priveşte stabilirea despăgubirilor s-a reţinut corect că pârâta nu a aplicat dispoziţiile art. 10 alin. (7) raportat la art. 36-40 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Municipiul Braşov, prin Primar.
Motivele de recurs se referă la faptul că terenurile în cauză sunt afectate de construcţii şi detalii de sistematizare subterane şi supraterane, spaţii comerciale, amenajări exterioare ale blocurilor, grup social, trotuare, căii de acces, spaţiu de piaţă. Se mai arată că aceste terenuri fac parte din domeniul public al Municipiului Braşov şi au fost preluate cu titlu valabil de către Stat, în prezent fiind indisponibilizate prin actele subsidiare emise în temeiul Legii nr. 213/1998.
Analizând motivele de recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că acestea sunt nefondate:
Instanţa trebuie să aibă în vedere situaţia reală a terenurilor înscrise în cartea funciară în sensul că, cele care nu sunt afectate de construcţii cu caracter definitiv sau de detalii de sistematizare (aşa cum arată expertiza tehnică topografică) se puteau restitui în natură, cu respectarea documentaţiilor de urbanism legal aprobate, situaţie permisă de dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Pentru imobilele preluate abuziv şi care nu se pot restitui în natură (afectate permanent de construcţii şi detalii de sistematizare) recurenta era îndreptăţită la despăgubiri conform art. 10 alin. (7) şi art. 36-40 din Legea nr. 10/2001.
Prin soluţiile pronunţate nu au fost ignorate reglementările referitoare la domeniul public, proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale, nu s-a substituit organului emitent al dispoziţiei contestate ci doar a fost anulată această dispoziţie.
Văzând prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Municipiul Braşov prin Primar împotriva deciziei civile nr. 1258/Ap din 17 decembrie 2004 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 9459/2005. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 9182/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
---|