ICCJ. Decizia nr. 931/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 931.
Dosar nr. 30575/1/2005
13809/200.
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 14 din 12 ianuarie 2005 Tribunalul Harghita a admis contestaţia formulată de reclamantul K.J. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Suseni şi a dispus restituirea în natură a terenului de 1000 mp situat în intravilanul comunei Suseni, sat Suseni nr. 940 judeţul Harghita, teren neafectat de construcţii şi identificat conform raportului de expertiză efectuat în cauză.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că prin dispoziţia nr. 387 din 14 mai 2004 Primăria Comunei Suseni a respins cererea reclamantului de restituire în natură a terenului cu motivarea că acesta nu poate fi restituit în natură şi a stabilit că reclamantul este îndreptăţit la măsuri reparatorii prin echivalent în cuantum de 30.000.000 lei sub forma titlurilor de valoare nominală sau acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital.
Raportul de expertiză efectuat în cauză a concluzionat că terenul ce a aparţinut autorului reclamantului a fost înscris în C.F. Suseni nr. top 1505 în suprafaţă de 1086 mp şi nr. top 1504/2 în suprafaţă de 220 mp grădină, în total 1306 mp.
La data începerii construcţiei blocului, terenul a fost identificat în C.F. Suseni sub nr. top 1432/2, 1439/2, alăturat imobilului reclamantului, naţionalizat în anul 1978 şi pentru care s-a întocmit toată documentaţia privind construcţia blocului. După ce proprietarii apartamentelor din blocul de locuit au cumpărat apartamentele şi terenul de sub construcţie, în baza documentaţiei întocmită de SC C.H. SA acest teren s-a schimbat cu C.F. cu nr. cadastral 26, fiind notată suprafaţa totală construită a blocului.
Conform planului de situaţie suprafaţa totală delimitată care cuprinde şi suprafaţa construită a blocului este de 1997 mp. Suprafaţa construită a blocului este de 335 mp. O parte din suprafaţa construită a blocului precum şi anexele gospodăreşti a fost identificată ca făcând parte din C.F. Suseni.
Având în vedere aceste concluzii ale raportului de expertiză conform cărora reclamantul a deţinut iniţial 1360 mp, iar blocul construit ocupă doar 335 mp şi dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea 10/2001 instanţa de fond a admis contestaţia şi a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 1000 mp teren.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâta Primăria Comunei Suseni susţinând că terenul nu poate fi restituit în natură şi solicitând efectuarea unui nou raport de expertiză.
Curtea de Apel Tg. Mureş, prin Decizia civilă nr. 456 din 12 mai 2005 a admis apelul şi a modificat în tot sentinţa în sensul respingerii contestaţiei.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut că din raportul de expertiză efectuat în apel a rezultat că pe terenul revendicat de reclamant se află o parte din blocul de locuinţe, două garaje şi şoproane pentru lemne de foc, suprafaţa totală construită fiind de 266 mp, iar suprafaţa rămasă neconstruită este necesară pentru folosirea în condiţii normale a apartamentelor.
Din celelalte înscrisuri depuse la dosar s-a stabilit că dreptul de proprietate al reclamantului a fost recunoscut prin sentinţa civilă nr. 570/1963 a Tribunalului Popular al Raionului Gheorgheni şi nu a fost întabulat. Reclamantului i s-a eliberat şi o autorizaţie de construcţie pe acest teren, însă ulterior a fost împiedicat să construiască pentru că terenul a trecut în proprietatea statului prin naţionalizare.
În consecinţă, instanţa de apel a apreciat că terenul rămas liber este necesar pentru folosirea în condiţii normale a blocului de locuinţe, astfel încât nu se poate restitui în natură.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamantul K.J., în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, pentru următoarele motive:
- din dovezile administrate în apel, respectiv expertiza refăcută, rezultă că blocul ocupă o suprafaţă de 223 mp din care 133 mp se află pe terenul său, rămânând liberă o porţiune de 867 mp care, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea 10/2001 este posibil a fi restituită în natură
- în mod greşit instanţa de apel a considerat că suprafaţa neconstruită este necesară pentru folosirea în bune condiţii a blocului de locuinţe, în realitate pe această suprafaţă au fost edificate câteva şoproane pentru lemne şi două garaje, fără autorizaţie, construcţii uşor demontabile şi care nu împiedică restituirea în natură.
Recursul este fondat pentru considerentele ce succed.
Art. 10 alin. (2) din Legea 10/2001, cu modificările aduse prin Legea 247/2005 prevede expres că, în situaţia în care pe terenul preluat abuziv s-au edificat noi construcţii autorizate persoana îndreptăţită are dreptul la restituirea în natură a părţii de teren rămasă liberă.
În speţă, prin cele două rapoarte de expertiză efectuate nu s-a stabilit concret care este porţiunea de teren rămasă liberă şi nu s-a identificat exact terenul pe care s-a construit blocul de locuinţe.
Astfel, în cuprinsul primului raport de expertiză se precizează că terenul reclamantului a fost înscris în C.F. Suseni cu o suprafaţă totală de 1306 mp, iar blocul de locuinţe s-a edificat pe terenul alăturat identificat în C.F. Suseni, deci nu pe terenul recurentului reclamant, ca în final să concluzioneze că o parte din suprafaţa construită a blocului, fără a preciza întinderea acesteia şi anexele gospodăreşti se identifică pe o parte din terenul recurentului.
Cel de-al doilea raport de expertiză stabileşte că pe terenul revendicat de reclamant se află o parte din blocul de locuinţe, două garaje şi şoproane pentru lemne de foc, suprafaţa totală construită fiind de 226 mp. Nu se precizează însă dacă în această suprafaţă construită au fost incluse şi anexele gospodăreşti menţionate. Or, o atare precizare este absolut necesară pentru a se stabili exact suprafaţa rămasă liberă, având în vedere şi susţinerea recurentului potrivit căreia s-ar putea restitui în natură 867 mp.
În mod netemeinic instanţa de apel a apreciat că terenul rămas liber nu se poate restitui în natură fiind necesar folosirii blocului de locuinţe, atât timp cât nu s-a stabilit dacă acesta este afectat de reţele subterane aferente blocului (conducte, cabluri electrice, canalizare etc), Construcţiile uşoare edificate pe teren, respectiv garajele şi şoproanele nu împiedică restituirea în natură.
Având în vedere aceste considerente recursul se va admite, iar Decizia atacată se va casa cu consecinţa trimiterii cauzei la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea apelului.
Instanţa de trimitere va administra probele necesare, eventual o nouă expertiză pentru a clarifica toate aspectele semnalate în prezentele considerente.
De asemenea, se vor avea în vedere şi dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea 10/2001 astfel cum a fost modificată de Legea 247/2005 potrivit cărora se restituie în natură şi terenurile pe care s-au ridicat construcţii uşoare sau demontabile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul K.J. împotriva deciziei nr. 456 din 12 octombrie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 15 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9182/2005. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 8994/2005. Civil → |
|---|
