ICCJ. Decizia nr. 9835/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9835
Dosar nr. 8317/2005
Şedinţa publică din 28 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei, constată următoarele:
A.N.C.M. U.C.E.C.O.M., la data de 17 februarie 2004 a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Bucureşti prin primarul general, solicitând instanţei anularea dispoziţiei acestuia nr. 1938/2003 şi în consecinţă restituirea în natură sau prin echivalent a imobilului ce a aparţinut sistemului cooperaţiei meşteşugăreşti, în speţă, cooperativei meşteşugăreşti M.N., imobil preluat abuziv de către stat prin transformarea cooperativei în întreprindere a industriei locale.
Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă, prin sentinţa civilă nr. 443 din 20 mai 2004 a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de reclamantă, reţinând că aceasta nu a dovedit calitatea de persoană îndreptăţită, nu a probat dreptul său de proprietatea asupra imobilului în litigiu şi nu a indicat elemente de identificarea ale acestuia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie, criticile aduse acesteia vizând, în esenţă, faptul că este persoană îndreptăţită în temeiul dispoz. art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 şi că pârâta în calitate de continuatoare a fostului Sfat Popular al Municipiului Bucureşti avea obligaţia să pună la dispoziţia instanţei actele necesare dovedirii dreptului pretins.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin Decizia nr. 747A din 5 mai 2005 a respins ca nefondat apelul, motivat de faptul că apelanta nu a îndeplinit condiţiile prevăzute de dispoz. art. 3 din Legea nr. 10/2001 şi nu a făcut proba că este persoană îndreptăţită.
Reclamanta A.N.C.M. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 747 A din 5 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, pe care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât instanţele nu au ţinut cont că este succesoare de drept a U.C.C.M. din România potrivit statutului său adoptat în baza dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Decretul-lege nr. 66 din 8 februarie 1990, nefiind necesară existenţa unei hotărâri judecătoreşti care să-i ateste continuitatea; prin HCM nr. 1594/1959 cooperativa meşteşugărească a fost transformată în întreprindere a industriei locale de stat iar odată cu această transformare patrimoniul acesteia aparţine sistemului cooperaţiei meşteşugăreşti-prin reprezentanta sa legală U.C.E.C.O.M. ; A.N.C.O.M.-U.C.E.C.O.M. a fost mandatată expres, prin hotărârea Congresului Cooperaţiei Meşteşugăreşti din 1-2 iunie 1995 să facă demersuri în vederea recuperării patrimoniului cooperatist preluat de stat.
Recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 sunt îndreptăţite la măsuri reparatorii, constând în restituirea în natură sau prin echivalent, persoanele juridice, proprietare ale imobilelor preluate în mod abuziv de stat după data de 6 martie 1945. Această restituire este însă condiţionată, în ceea ce priveşte persoana îndreptăţită, de continuarea activităţii ca persoană juridică până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea persoanei juridice să fi fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar activitatea să fi fost reluată după data de 22 decembrie 1989, dacă prin hotărâre judecătorească se constată identitatea cu persoana juridică desfiinţată sau interzisă.
Reclamanta trebuia să facă dovada că este persoană îndreptăţită, în condiţiile Legii nr. 10/2001, regula actori incubit probatio înscrisă în art. 1169 C. civ., aplicându-se şi în această materie, cu privire la imobilul în litigiu.
Instanţele au reţinut corect că reclamanta nu a indicat coordonatele de identificare ale bunului imobil solicitat şi nu a dovedit dreptul său de proprietate sau calitatea sa de succesoare în drepturi a fostei cooperative meşteşugăreşti M.N., în conformitate cu dispoz. art. 21 alin. (2) şi art. 22 din Legea nr. 10/2001.
Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1594/1957, având ca obiect exclusiv dispoziţia de transformare a unor cooperative meşteşugăreşti în unităţi productive de stat, nu a reglementat modul de preluare a patrimoniului acestora, astfel încât acest act normativ nu conţine vreun element de identificare a bunului revendicat de reclamantă.
Întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele textelor de lege invocate pentru admiterea acţiunii iar reclamanta nu a produs probe prin care să dovedească că se încadrează în exigenţele art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta A.N.C.M. împotriva deciziei nr. 747 A din 5 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1020/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9778/2005. Civil → |
|---|
